Femeile antreprenoare din domeniul hand-made din mai multe țări s-au reunit la Chișinău pentru a discuta posibilitatea deschiderii noilor locuri de muncă, în special pentru migranti. În cadrul evenimentului a fost oganizat și un flash-mob pentru egalitatea de plată, precum și o expozișie hand-made. La forum au participat reprezentanți din Belarus, Bosnia și Hertegovina, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Ucraina și Republica Moldova. Vă oferim spicuiri din discursurile câtorva participanți.
Au fost discutate problemele cu care se confruntă femeile antreprenoare, modalitățile de soluționare a acestora. S-a vorbit, evident, și despre istorii de succes. S-a stabilit ca scop inițierea unor relaţii de parteneriat, care ar favoriza crearea de locuri de muncă pentru femei, dar şi de găsire a unor noi oportunităţi. Angela Chicu, preşedinte BPW Moldova și gazda evenimentului, a menționat că scopul acestei conferinţe este de a informa populaţia, de astabili nişte relaţii interpersonale între organizaţiile de la noi și cele de peste hotare. Vă oferim spicuiri din discursurile unor participanți la eveniment.
„Dorim să le oferim femeilor cadru legislativ ce le-ar ajuta în activitatea de antreprenoriat”
Raisa Scai, viceministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei
„Femeia joacă un rol foarte important în dezvoltarea economiei Republicii Moldova. Femeile reprezintă un grup important ocupațional pe piața muncii, atât din punct de vedere al ponderii pe care îl ocupă în totalul populației ocupate, cât și din punct de vedere a rolului pe care-l joacă în cadrul raportului de muncă. Ministerul Muncii protecției sociale și a familiei elaborează acte normative care reglementează raporturile de muncă, securitatea și sănătatea în muncă, raporturile de protecție socială a femeilor. Vom continua această activitate pentru a oferi femeilor angajate în activitatea de antreprenoriat și raporturile de muncă de a avea niște acte normative și legislative care să le acorde un suport în activitate.
„În comerț, 2/3 sunt femei”
Svetlana Țurcanu, șefa Direcției politici de dezvoltare a IMM-urilor și comerț, Ministerul Economiei
Reprezint subdiviziunea care elaborează politici de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii și comerț. Anume în comerț peste 2/3 din populația activă sunt femei. Mulțumesc organizatorului evenimentului de astăzi de a împărtăși reușitele, opiniile pentru dezvoltarea acestui sector și de a implica cât mai mult în economie femeile.
„Suntem țara care exportă brațe de muncă”
Oleg Budza, președintele CNSM:
Problematica care este astăzi abordată e foarte importantă în Republica Moldova. Din păcate, suntem țara care exportă brațe de muncă. Circa un milion de cetățeni sunt plecați din țară. Statistica pură spune foarte ferm că 20 la sută nu se mai întorc în țară. Asta este realitatea și noi trebuie să ne gândim cum de făcut ca cetățenii sa dorească să rămână acasă, iar cei plecați să revină, să aibă o afacere bună, să creeze locuri de muncă. Noi suntem cointeresați ca să fie create condiții normale pentru dezvoltarea businessului, să nu simțiți presiuni. Salariul la noi sunt foarte mici. Din acest motiv e foarte greu să-i cointeresezi pe oameni să revină acasă. Din păcate suntem cea mai săracă țară din Europa. Ce de făcut mai departe? Noi avem încredere în Uniunea Europeană unde noi tindem să fim. Lucrul acesta va fi realizat, dar noi trebuie să creăm Europa la noi acasă. Trebuie să fie personal calificat la noi acasă. Trebuie de alocat surse pentru pregătirea cadrelor. Pe mine mă întreabă patronii de unde să găsească angajați calificați. Se întâmplă deseori că agentul economic investește în instruirea specialiștilor, dar aceștia după o anumită perioadă, pleacă în una din țările europene unde poate să câștige mai mult. Pentru a nu-i descuraja pe angajatori trebuie să găsim o formulă să-i cointeresăm pe salariați să rămână în Moldova. Dar nu să pregătim specialiști pentru alte țări. În Ucraina, Moldova și Rusia, 4% din salariați se recalifică anual, iar în SUA, Japonia, Coreea de Sud e la nivel de 70%. Viața merge înainte, dar noi rămânem în urmă de dezvoltarea tehnologică. Vorbeam cu conducerea de la Tricon care mi se plângea că n-au pe cine angaja. Utilajul e contemporan și nu au specialiști. Femeile care se ocupă cu businessul sun o categorie deosebită. Încă o problemă care trebuie de hotărât în Moldova – potențialul de cumpărare care e tare limitat. Oamenii cheltuiesc banii în primul rând pentru achitarea serviciilor comunale, mâncare. Trebuie să ieșim din economia informală. În Moldova sunt 380.000 de mii de membri de sindicat care muncesc acasă și sperăm că aici și vor rămâne.
„Femeile din R. Moldova au fost primele afectate de migrațiune”
Olga Poalelungi, director al Biroului Migrațiune și Azil al RM
Este important ca mediul de afaceri să fie în continuă dezvoltare. Sunt importante momentele care contribuie la dezvoltarea societății, la dezvoltarea economiei, la asigurarea durabilității statului nostru, Republica Moldova. S-a vorbit foarte multe lucruri importante, inclusiv despre faptul cum migrația influențează dezvoltarea economică a țării. Migrația deschide întotdeauna două ferestre. Pe de o parte, globalizarea noi n-o putem opri, deci este un lucru absolut real. Noi, cel puțin acum trebuie să găsim soluții pentru a încerca să-i atragem acasă. Vă spun cu mari regrete, dar femeile din Republica Moldova au fost primele afectate de valul migrației. Dacă în toate țările lumii primii pleacă bărbații, la noi, 70% din migranți sunt femei. S-a întâmplat că statele Uniunii Europene aveau nevoie de femei care făceau diferite servicii casnice, adică îngrijeau bătrâni, aveau grijă de copii etc. Din păcate, la început nu existau reglementările respective pentru a le proteja pe femeile noastre. Apoi a început valul masiv când au plecat și bărbații. Acum s-a schimbat și procentajul 60% constituie bărbații plecați și 40% femeile.Dar vreau să spun că femeia a fost prima care a plecat în migrație, care a conștientizat rolul și necesitatea de a întreține familia. Rolul femeii a emigrante a fost foarte important pentru întreaga societate datorită și remitențelor trimise de peste hotare, adică a susținut economia întregii țări. Statul trebuie să întreprindă acum tot posibilul pentru a le îmbunătăți condițiile femeilor. Eu sunt foarte optimistă în privința Uniunii Europene. Persoanele care au vorbit înaintea mea au menționat proiectele, programele statului care vor fi implementate la noi cu concursul statelor europene. Vreau să spun că și din partea Republicii Moldova trebuie să fie create condiții normale pentru încurajarea și susținerea acestor persoane. Există acordul de asociere, alte acte legislative care facilitează anumite lucruri.
„Angajatorii doresc forță de muncă calificată”
Raisa Dogaru, director Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
ANOFM este un actor foarte important pe piața muncii care reglementează politica statului. Noi am beneficiat de mai multe proiecte a Uniunii Europene. Vreau să mă refer la un proiect cu accent pe migrație care este implementat cu Programul Națiunilor Unite. Ține de măsuri în vederea integrării migranților pe piața muncii. Majoritatea celor care pleacă se duc în căutarea unui loc de muncă, dar cei care se reîntorc trebuie ajutați să se integreze pe piața muncii. În țară avem o rată a șomajului foarte mică, datorită faptului că avem fenomenul migrației. Noi suntem implicați în procesul de acordare a vizelor de muncă. Când pe piața muncii locale nu se găsesc brațe de muncă, angajatorii invită forța de muncă străină. Noi analizăm aceste documente. Cunoaștem problema și din aspectul că angajatorii doresc forță de muncă calificată pentru muncitori și specialiști. Este un deficit a forței de muncă în mai multe ramuri.
Acordăm asistență persoanelor care sunt în căutarea unui loc de muncă. Recent am avut un for al meseriilor și profesiilor facilitând interacțiune angajatorului cu cei în căutarea unui loc de muncă.
Mai oferim servicii de informare și consiliere profesională. O persoană informată știe să caute. 70% din șomeri sunt din mediul rural. E greu să găsești un loc de muncă la sate.
„Femeile ocupate au un nivel de studii mai înalt decât bărbații”
Valeria Tricolici, presedinta Federatiei Sindicatelor din Domeniile Cooperatiei de Consum, Comertului si Antreprenoriatului din RM MOLDSINDCOOPCOMERT
52% din populația Republicii Moldova sunt femei. Vârsta medie a femeilor la căsătorie este de 25 de ani, iar bărbații la 28. De asemenea, femeile au un nivel al instruirii mai mare ca al bărbaților, rata de ocupare în rândul femeilor este mai mică decât cea a bărbaților. De asemenea, femeile ocupate au un nivel de studii mai înalte decât bărbații. Ponderea femeilor în rândul persoanelor ocupate cu studii superioare este mult mai mare decât cea a bărbaților, e 56 față de 43. Femeile câștigă în mediu cu peste 13% mai puțin ca bărbații, lucrează preponderent în sectorul serviciilor, în industrie, comerț, învățământ și ocrotirea sănătății.
„Situația reală în domeniu și căile de rezolvare a problemelor”
Eugen Roșcovan, președinte al Asociației Micul Business
Conform statisticii oficiale, în 2015 aveam 49 de mii de întreprinderi mici și mijlocii. În același timp, sunt 650 de întreprinderi mari. Dacă să luăm cifra de 171.000 reiese că avem peste 100.000 de întreprinderi care nu sunt indicate nicăieri, ceea ce înseamnă că oamenii au deschis afacerea, s-au poticnit și le-au lăsat. Nu este în folosul nostru, dar asta este realitatea. Noi avem 59.000 de întreprinzători individuali, 4000 de societăți pe acțiuni etc. Noi privim cu optimism că în Moldova se implementează tot mai multe politici europene. Cu timpul, în Republica Moldova micul business se va dezvolta și vor fi create noi locuri de muncă. Noi avem strategia de dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii, avem planul de acțiuni destinate să dezvolte întreprinderile mici și mijlocii, dar lucrurile sunt așa cum sunt. În fruntea întreprinderilor mici și mijlocii 27% sunt femei. Există sindromul efectului invers. Adică, avem de toate, tot ce ar trebui să stimuleze micul business, dar lucrurile merg invers. Iată statisticile oficiale: veniturile din vânzări a întreprinderilor mici și mijlocii. Veniturile s-au diminuat. Desigur că se întreprind multe măsuri ca să fie susținute femeile în afaceri. Noi avem multe proiecte europene și ale guvernării care au destinația să susțină și să încurajeze femeile în afaceri. Organizația de dezvoltare întreprinderilor mici și mijlocii își iau angajamentul să susțină femeile și noi sperăm că rezultatele vor fi pozitive. Femeile dacă intră în afaceri au un succes mai mare.
