14 iulie 2020
Chisinau
Cetăţeanul şi legea

Lezarea drepturilor salariatului. Cererea de demisie

Loading
Cetăţeanul şi legea Lezarea drepturilor salariatului. Cererea de demisie
Lezarea drepturilor salariatului. Cererea de demisie
lezarea-drepturilor

Foto: capacitygrid.com

Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în aju­torul cititorului nostru care caută răspun­suri la întrebări de ordin juridic. Conti­nuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprin­deri, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze.
La întrebările primite la redacţie va răs­punde şeful Departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Ion PREGUZA.
hotLinia fierbinte la tel. 022-23-76-39
Luni şi joi de la 14.00-16.00.

 

Doar drepturi peste cele minime impuse de legislaţie

 

guestion

Ce spune legislaţia despre cazurile în care unele pre­vederi ale contractului individual de muncă lezează drepturile salariatului?

 

Mihail Covalim, Bălţi

 

Legea interzice stabilirea în contractul individual de muncă a unor condiţii sub nivelul celor prevăzute de actele normative în vigoare, convenţiile colective şi contractul colectiv de mun­că. Art.12 din Codul muncii dispune în acest sens că prevederi­le din contractul individual de muncă care înrăutăţesc situaţia salariaţilor în conformitate cu legislaţia muncii sunt nule şi nu produc efecte juridice.

 

 

Mai mult, art. 84 alin. (4) din Codul muncii stipulează că, dacă o clauză a contractului individual de muncă este afectată de nulitate, deoarece stabileşte pentru salariat drepturi sub li­mitele impuse de legislaţie, convenţiile colective sau contractul colectiv de muncă, ea va fi înlocuită în mod automat de dispo­ziţiile legale, convenţionale sau contractuale minime aplicabi­le. Nulitatea contractului individual de muncă se constată prin hotărârea instanţei de judecată.

 

Refuzul de a înregistra cererea de demisie este o încălcare a legii

 

guestion

Am înaintat cerere de demisie, dar angajatorul nu a înregistrat-o pe motiv că nu am indicat motivul ple­cării. A procedat corect angajatorul în acest caz?

 

Vasile Melnic, Chişinău

 

Prin demisie se înţelege actul unilateral de voinţă a salaria­tului, care printr-o notificare scrisă (cerere) comunică angaja­torului încetarea contractului individual de muncă, după înde­plinirea unui termen de preaviz. Acest termen constituie 14 zile calendaristice, cu excepţia conducătorilor de unităţi, adjuncţi­lor acestora şi contabilii-şefi, pentru care termenul de preaviz, conform art. 85 alin. (41) din Codul muncii, constituie o lună.

Legea nu obligă salariatul să dezvăluie motivul deciziei sale de a desface contractul individual de muncă din proprie iniţi­ativă.

Dacă salariatul demisionează în legătură cu apariţia unor si­tuaţii, şi anume pensionarea, stabilirea gradului de invaliditate sau cu înmatricularea într-o instituţie de învăţământ şi altele indicate în alin. (2) al art. 85 din Codul muncii, el poate indica aceste situaţii sau motive în cererea de demisie, dar nu este obligat.

În caz că salariatul indică drept motiv al demisiei una din situaţiile indicate în alin. (2) art. 85 din Codul muncii, aceasta are un anumit efect benefic pentru salariat.

Demisia salariatului în legătură cu situaţiile date (alin. (2) al art. 85 din Codul muncii) obligă angajatorul să accepte de­misia salariatului în termenul redus, indicat în cererea depu­să şi înregistrată, la care se anexează documentul respectiv ce confirmă dreptul la demisie avantajoasă sau anticipată, adică într-un termen mai mic de 14 zile calendaristice.

Refuzul angajatorului de a înregistra cererea de demisie constituie o încălcare a dreptului salariatului la desfacerea contractului individual de muncă şi, prin urmare, poate fi con­testat la Inspectoratul de Stat al Muncii sau în instanţa de ju­decată.

 

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
3
Comentează
  • Viorel
    10.01.2014

    Am activat in cadrul unui minister 10 ani, ulterior am fost concediat din chipurile motive disciplinare insa fara achitarea drepturilor salariale. Am adresat o cerere prealabila angajatorului iar cind cererea se afla pe rol in instanta peste 4 lumi angajatorul a dispus achitarea salariului. Acum instanta considera ca conform Contenciosului administrativ termenul de contestare a actului administrativ este de o luna din momentul aducerii la cunostinta a ordinului respectiv. Pe de alta parte Codul Muncii ma obliga sa adresez o cerere prealabila in cazul prejudiciului material cea ce am si facut. Consider ca corect ar fi ca termenul curge din momentul obtinerii raspunsului la cererea prealabila in conformitate cu legea contenciosului administrativ . Cum ar fi corect in opinia Dvs?
    Ceea ce tine de ordinul de sanctionare am si aici o intrebare. concedierea a avut pe motiv de lipsa nemotivata , insa am depus o cerere de acordarea concediului anul , initial ministrul o semneaza iar ulterior in graba probabil semneaza cu alt pix si deja rezolutia devine Nu accept unde cuvintul Nu si accept sunt semnate cu doua pixuri diferite. Ce ar putea face in asemenea circumstante un ex functionar public unde sistemul de justitie din tara e corupt? Suplimentar asi dori mult daca e posibil sa adresati suplimentar aceasta intrebare
    si Dlui Gleb Pavlovskii, ex judecator la CEDO.

  • Costea
    05.03.2014

    Am fost angajat prin cumul acum un an in urma la o cafeanea shi ea sa destramat atica sia incheiat activitatea shi acum am fost angajat la o alta interprindere shi am probleme ca nu am fost concediat de la primul lok de munca shi nu ma pot concedia ca ea so destramat ce pot face in acest caz. Nu ma pot angaja la locul nou de munca.

  • Viorica
    26.02.2016

    Buna, as dori si eu sa stiu exact atunci cind demisionezi salriul se da in ultima zi de lucru sau trebuie de asteptat data cind de obicei este dat salariul in companie?

Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com