9 decembrie 2019
Chisinau
Fără categorie

Lecţiile Cernobîlului: radiaţia şi viaţa

Loading
Fără categorie Lecţiile Cernobîlului: radiaţia şi viaţa
Lecţiile Cernobîlului: radiaţia şi viaţa
cernobil-memoria

Foto: centralasiaonline.com

Au trecut 28 de ani din momentul avariei la centrala atomică din Cernobîl, însă problemele de trai fără pericol al po­pulaţiei pe teritoriile poluate şi folosirea terenurilor agricole pentru producerea bunurilor de consum sunt departe de a fi soluţionate.

 

 

Ca de obicei, în cazul unui fenomen necunoscut, multe evenimente din cele întâmplate sunt supraapreciate, iar al­tele subapreciate. Motivul este lipsa de informație ce reprezintă radiaţia atomică.

Exemplele sunt la suprafaţă. În momen­tul producerii avariei, conducerea centra­lei atomice, nemaivorbind de populaţie, nu a conştientizat pericolul fenomenului avariei şi nu a fost luată nici o măsură de protecţie a populaţiei în zona afectată: în dimineaţa zilei de 26 aprilie 1986, copiii au plecat la şcoală ca în fiecare zi, iar ma­mele tinere se plimbau cu copiii în parcu­rile oraşului. Dar moartea invizibilă era la ușa acestor oameni: o eroare a cauzat o ex­plozie la reactorul numărul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl. În câteva secun­de, zona înconjurătoare a fost contamina­tă cu radiații despre care s-a estimat că au fost de 400 de ori mai puternice decât cele emanate la Hiroshima, după explozia unei bombe atomice.

 

Zone întregi din România, afectate de radiație

 

Depunerile radioactive au afectat Ro­mânia mai ales în primele zile ale lunii mai, din cauza schimbării direcției vântului. În noaptea de 1 mai, stațiile care se ocupau de măsurarea radioactivității au transmis că, în anumite zone ale țării, s-au înre­gistrat valori depășite ale radioactivității. Radioactivitatea a crescut foarte mult în Suceava, Târgu-Mureș, Galați și Tulcea. Mai mult decât atât, abia pe 23 mai 1986 au început pregătirile pentru a se distribui populației iod pentru a preveni absorbirea iodului radioactiv – practic, mult prea târ­ziu, căci cea mai mare cantitate de acest element radioactiv fusese deja emanată în primele zile după catastrofă.

Şi astăzi sute de mii de oameni conti­nuă să locuiască în zonele grav afectate şi periculoase sănătăţii oamenilor, ce conţin un grad sporit de poluare cu izotopul de cesiu. La locurile de lichidare a acciden­tului au participat și 3.492 de cetățeni ai Republicii Moldova, cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani. Fiecare dintre ei și-a făcut datoria, executând ordinele coman­dantului, fără a se gândi la propria sănă­tate. Doza reală de radiație la care au fost supuși aceștia e tăinuită și azi. Din acest motiv, cunoştinţele despre natura radiaţi­ei, influenţa ei asupra oamenilor, proble­mele de profilaxie, a conduitei şi apărării, posibilităţile locuirii fără pericol în zonele infectate prezintă o necesitate acută nu numai pentru populaţia afectată, dar şi pentru alte categorii de oameni, peste care s-a reflectat radiaţia (călătoriile în zonele nominalizate, folosirea produselor ali­mentare aduse din aceste zone etc.).

 

Citește și: Supraviețuitorii iadului de la Cernobîl

 

În prezent sunt cunoscuţi peste 1000 de nucleizi radioactivi şi izotopii acestora. Numai o parte (circa 10%) dintre ei sunt prezenţi în natură (de exemplu: radiu, toriu, uraniu, plutoniu ş.a.); majoritatea nucleizilor radioactivi au fost obţinuţi ar­tificial în reactoare atomice, în condiţii de laborator, în instalații speciale şi în urma exploziilor nucleare.

 

Munca pentru dezactivarea reactoarelor continuă

 

Cei mai mulți izotopi radioactivi au un tip de înjumătățire extrem de lung, iar ploaia a adus radiație la sol și în întreg lanțul alimentar. Dintre cei mai prezenți izotopi sunt cesiu-137 și stronțiu-90. Acești izotopi au fost asimilați de către plante, animale și bacterii: radioactivita­tea nu este ridicată în zonă, dar ea există.

Sarcofagul de la Cernobîl va fi echipat cu un sistem modern de control al nive­lului de radiație. Noul înveliș va acoperi actuala structură, astfel încât să permită combustibilului nuclear dinăuntru să fie scos de acolo în timp.

Construcția a fost concepută sub formă de arc cu o înălțime de 108 metri și o lun­gime de 150 de metri, care va fi executată peste sarcofagul existent și va fi finalizată până în 2016.

Efectele negative ale radiațiilor au fost resimțite pe parcursul celor 28 de ani de la accident, numărul mutațiilor genetice și ale cazurilor de cancer crescând conside­rabil in această perioadă.

Orașul Cernobîl, ca și Pripiat, au fost evacuate și, probabil, nu vor mai fi locu­ite vreodată, întrucât nivelul de radiații va ajunge la cote normale în jurul anului 2525.

 

Vasile SILOCI,

inspector principal de muncă,

Inspectoratul Muncii al Sindicatelor

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
1
Comentează
  • Ion Chiosila
    24.09.2014

    Domnule Silcoci,
    Micul Dvs. articol contine unele mici erori. Ma refer la administrarea KI pentru prevenirea fixarii I-131 in tiroida, care a inceput din 3 mai, la numai 3 zile dupa intrarea norului radioactiv asupra tarii noastre si fiind vorba de contaminare cronica nu a fost inutila aceasta administrare. De asemenea, numai orasul Pripiat a fost evacuat si inchis. In Romania s-a cunoscut foarte bine nivelul de contaminare datorita celor 47 statii de supraveghere a radioactivitatii mediului, a celor 20 laboratoare de igiena radiatiilor ionizante si a unor laboratoare departamentale, inclusiv doza de expunere a populatiei la cca 1 mSv, mai putin de o jumatate din fondul natural de radiatii. De asemenea, organismele de specialitate internationale (OMS, IAEA, UNSCEAR etc.)au dat publicitatii date reale/corecte privitoare la situatia contaminarii in Ucraina, Rusia si Belarus cu dozele si efectele dupa accident, inclusiv in R. Moldova.
    Am publicat recent editia a doua a cartii RADIATIILE SI VIATA care prezinta si multe aspecte legate de accidentul de la Cernobil.

Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com