7 iulie 2020
Chisinau
Fără categorie

Insuficienţă de specialişti calificaţi în economia naţională

Loading
Fără categorie Insuficienţă de specialişti calificaţi în economia naţională
Insuficienţă de specialişti calificaţi în economia naţională
locuri-de-munca

Foto: economica.net

Companiile din Moldova se confruntă în prezent cu un deficit acut de personal calificat, determinat atât de emigrarea populaţiei apte de muncă, cât şi de interesul scăzut din partea tinerilor faţă de meseriile şi profesiile propuse de şcolile profesionale şi polivalente. Elena Carchilan, şefă adjunct a Inspectoratului Muncii al Sindicatelor, a remarcat că, pe de altă parte, absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior şi mediu de specialitate au dificultăţi serioase la angajare.

 

„Diplomele de licenţă, deşi certifică o anumită specialita­te, de multe ori sunt luate în seamă de către angajatori abia după ce are loc o anumită se­lecţie. Aceasta vorbeşte despre eficienţa scăzută a sistemului de învăţământ preuniversitar, secundar-profesional şi univer­sitar din Moldova”, a apreciat Elena Carchilan.

Una din cauzele care gene­rează această problemă este lipsa unei colaborări atât între instituţiile de învăţământ, cât şi între acestea şi agenţii econo­mici în stabilirea priorităţilor ce stau la baza programelor de in­struire profesională. Totodată, nu există activităţi de orientare profesională a tinerilor pentru ca ei să-şi aleagă o profesie, conform aspiraţiilor, interese­lor sau dezvoltării lor fizice şi intelectuale, iar dotarea tehni­co-materială a multor instituţii nu permite îmbinarea teoriei cu practica. În consecinţă, profilul specialităţilor şi calificarea ab­solvenţilor nu corespund cererii existente pe piaţa muncii, a ac­centuat Elena Carchilan.

În aceste condiţii, companiile sunt nevoite să dezvolte capaci­tăţi de căutare, dezvoltare pro­fesională şi motivare a capitalu­lui uman. Aceasta presupune ca întreprinderile să planifice alo­carea de resurse financiare pen­tru dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor profesionale ale per­sonalului. Legislaţia în vigoare prevede că acestea trebuie să constituie cel puţin doi la sută din fondul de salarizare.

În conformitate cu datele pre­zentate de întreprinderi, unul din zece salariaţi a beneficiat în 2012 de formare profesională la locul de muncă. Ponderea aces­tora în numărul total de angajaţi este în creştere şi a sporit de la circa şase la sută în 2003 până la 12 la sută în 2012. Instruirea angajaţilor duce la sporirea pro­ductivităţii muncii, la creşterea calităţii produselor şi a servici­ilor etc. Avantajele pe termen lung ale acestor investiţii sunt colosale şi, de aceea, angajatorii trebuie să găsească posibilităţi de sporire a surselor financiare în această sferă de activitate, a conchis Elena Carchilan.

 

g_economie

Fiecare al doilea dintre şomerii înregistraţi are doar studii primare, adică patru clase, ori gimnaziale

 

Potrivit şefei Direcţiei planifi­care, evaluare şi sinteză a Agen­ţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Ludmila Dum­bravă, lipsa specialiştilor califi­caţi este cea mai mare problemă a economiei naţionale. Din cei 17 mii de şomeri care erau înre­gistraţi, pe 1 octombrie curent, în baza de date a ANOFM, fieca­re al doilea nu are nicio pregă­tire profesională, dispune doar de studii primare, adică patru clase, sau gimnaziale, a precizat Ludmila Dumbravă.

„Cei 50 la sută sunt şomeri care nici nu pot să beneficieze de un loc de lucru înalt calificat sau bine plătit, ci vor solicita tot un post de muncitor axiliar sau în agricultură. Avem înregistraţi 5547 de şomeri care au lucrat ca muncitor auxiliar, 532 – ca paz­nic portar şi 474 – în calitate de îngrijitor de încăperi de produ­cere şi de serviciu”, a specificat reprezentanta ANOFM.

Totodată, de la începutul anului în curs, în baza de date a ANOFM au fost introduse peste 27 de mii de locuri de muncă va­cante. Agenţii economici solicită lucrători cu studii medii sau su­perioare. Cei mai întrebaţi sunt medicii de specialitate, surorile medicale, profesorii de diferite calificări în învăţământul pro­fesional, mediu şi în cel special. O cerere sporită s-a atestat şi pentru specialiştii în serviciul public, ingineri şi educatori.

„Poate pare paradoxal că vorbim, pe de o parte, de salarii de 800-900 de lei lunar şi, pe de altă parte, de solicitări pen­tru specialişti calificaţi, pe care ANOFM nu le poate satisface. Şi dacă e să ne referim la salarii, da, uneori cele arătate de agen­ţii economici în baza de date a ANOFM sunt mult mai mici de­cât se negociază la angajare”, a menţionat Ludmila Dumbravă.

Reprezentanta ANOFM a mai precizat că în baza de date a ANOFM sunt locuri vacante de medic de specialitate în agen­ţiile medicale cu un salariu de 8000 de lei lunar, de contabil – de 5400 de lei, inginer-mecanic – 9000 de lei şi inginer-tehnolog – de 6000 de lei. Pe de altă par­te, există agenţi economici care sunt nemulţumiţi că ANOFM nu le poate oferi braţe de muncă bine calificate de electrosudor, electrician, armaturier, lăcătuş la asamblarea construcţiilor me-talice, tencuitor sau placator cu salarii de 5000-6000 de lei.

 

Mobilitate la pregătire şi angajare

 

Cât de calificat este specia­listul care vine după cursul de formare profesională sau după şcoala de meserii şi care este productivitatea lui de muncă este un alt aspect al problemei, a accentuat Ludmila Dumbravă. Ea a adăugat că, în prezent, pre­gătirea profesională a şomerilor se face la un şir de instituţii de învăţământ care sunt acreditate de Ministerul Educaţiei în bază de licenţă.

Anterior, a existat o perioa-dă în care pregătirea cadrelor pentru industria uşoară, în particular, a cusătoreselor se făcea la locul de lucru, iar nive­lul de plasare în câmpul muncii a acestora a fost de 95 la sută. Experienţa a fost una pozitivă, dar din cauza că agentul econo­mic nu a obţinut licenţă pentru această activitate, ea a fost, tem­porar, stopată. ANOFM promi­te să examineze posibilitatea ca pregătirea specialiştilor, în special, practica de producţie să fie făcută în cadrul unor între­prinderi.

O altă discrepanţă legată de aceeaşi problemă constă în dez­echilibrul de pe piaţa muncii între sectorul rural şi urban. Acum, 65 la sută dintre şomerii aflaţi la evidenţă sunt din secto­rul rural, în timp ce 88 la sută din locurile de muncă sunt în cel urban.

„Evident că locurile de lucru nu pot fi acoperite în localităţi­le urbane fără a aloca resurse financiare pentru mobilitatea forţei de muncă. Recent, am discutat cu spe­cialiştii de la Glodeni despre faptul că localităţile din apropi­erea municipiului Bălţi ar putea să facă rost de braţe de muncă pentru acest oraş. Se iscă însă probleme legate de transport, ora de începere a zilei de mun­că, deoarece muncitorii au co­pii, care trebuie duşi la şcoală”, a constatat şefa Direcţiei pla­nificare, evaluare şi sinteză a ANOFM.

În acest sens, ANOFM a îna­intat către Ministerul Finanţelor propunerea de a examina posi­bilitatea de revenire, începând din 2014, la practica anterioară privind achitarea unor indem­nizaţii pentru mobilitatea forţei de muncă atât de încadrare, cât şi de instalare în alte localităţi a şomerilor luaţi în evidenţă, a conchis Ludmila Dumbravă.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com