24 ianuarie 2020
Chisinau
Fără categorie

Iniţiativă privind reabilitarea profesională a invalizilor

Loading
Fără categorie Iniţiativă privind reabilitarea profesională a invalizilor
Iniţiativă privind reabilitarea profesională a invalizilor
persoane-cu-dizabilitati

Foto: vocea.md

Moldovenii cu diferite dizabilităţi, cauzate de acciden­te, inclusiv de muncă, sau de boli profesionale, ar putea beneficia de servicii privind reabilitarea profesională. O iniţiativă în acest sens este promovată în ţara noastră, pe parcursul ultimilor ani, cu sprijinul reprezentanţilor Ministerului Federal pentru Muncă, Afaceri Sociale şi Protecţia Consumatorului din Austria.

 

Anton Sabo, manager al Depar­tamentului Internaţional al Cen­trului de Reabilitare şi Formare Profesională din Austria, a precizat pentru „Vocea poporului” că, acum aproximativ doi ani, la Chişinău, a fost lansată o iniţiativă privind crearea unor servicii de angajare în muncă a persoanelor cu dizabi­lităţi.

Ideea a venit din partea repre­zentanţilor Ambasadei Austriei la Chişinău, care s-au angajat să asi­gure finanţarea unor proiecte în domeniu, precum şi un transfer de experienţă în baza modelului aus­triac de reabilitare profesională a persoanelor cu dizabilităţi.

 

Transfer de experienţă

 

În acest scop, în ţara noastră au fost deja implementate două pro­iecte, iar în prezent este elaborat al treilea. Primul a constat în in­formarea specialiştilor autohtoni despre reglementările din Austria legate de finanţarea acestui con­cept şi rolul pe care îl joacă diferite instituţii în realizarea lui.

 

g_social

Reabilitarea profesională sporeşte viabilitatea sistemului de asigurări

 

Cel de al doilea proiect s-a axat pe transferul de cunoştinţe, după metoda de formare a instructori­lor, către un grup din 14 specialişti moldoveni din diferite domenii şi localităţi. Cunoştinţele asimilate se referă la aspectele de diagnostica­re a beneficiarilor, iar săptămâna trecută, participanţii la proiect au trecut deja la etapa de aplicare în practică a abilităţilor care le-au fost dezvoltate.

Ulterior, instructorii moldoveni vor pregăti, la rândul lor, alte per­soane, care vor fi implicate în reali­zarea acestui concept.

 

Crearea de perspective

 

Concomitent, au loc pregătiri pentru lansarea celei de a treia eta­pe de promovare a acestui concept de reabilitare profesională, care va avea drept scop crearea de perspec­tive. Şi de această dată va avea loc, mai întâi, un proces orientat spre transferul de cunoştinţe teoretice, iar apoi de punere a lor în aplicare.

După implementarea celui de al treilea proiect, pentru a fi imple­mentat, acest concept va trebui să fie promovat de instituţiile de re­sort, printre care Ministerul Mun­cii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Agenţia Naţională pentru Ocupa­rea Forţei de Muncă, Casa Naţio­nală de Asigurări Sociale.

Dacă nu va exista un sediu în care să se desfăşoare reabilitarea profesională, acest lucru ar putea fi efectuat în cadrul şcolilor profesio­nale, a opinat Anton Sabo.

De menţionat că printre speci­aliştii pregătiţi în cadrul acestor proiecte se numără medici ocupaţi­onişti, lucrători sociali şi psihologi.

 

Colaborare strânsă

 

Gero Stuller, ataşat pentru muncă, afaceri sociale şi protec­ţia consumatorului al Ambasadei Austriei la Chişinău, a menţionat, în context, că instituţia pe care o reprezintă desfăşoară, de mai mul­ţi ani, o colaborare strânsă cu ţara noastră în domeniul muncii şi cel social. „Noi activăm intens în sfera formării profesionale, în special, în ramura construcţiilor, colaborăm strâns cu sindicatele şi cu Ministe­rul Muncii”, a specificat Gero Stul­ler.

Iniţiativa privind reabilitarea persoanelor cu dizabilităţi este promovată în contextul reformă­rii legislaţiei muncii şi, în speci­al, a celei cu privire la pensii, dar şi al necesităţii de a fi elaborată şi transpusă în practică o politică pri­vind incluziunea socială a acestor persoane.

Modelul în cauză de reabilitare profesională permite reintegrarea în câmpul muncii a cât mai multe persoane şi reducerea numărului de beneficiari ai pensiilor de inva­liditate. Pe de altă parte, le oferă persoanelor cu unele infirmităţi avantajul de a rămâne o perioadă mai îndelungată în câmpul muncii şi de a obţine venituri mai mari. Şi statul are de câştigat în acest caz, pe seama contribuţiilor sociale achitate de aceşti salariaţi şi al mic­şorării alocaţiilor pentru pensiile de invaliditate.

„Rezultatele proiectelor realizate în Republica Moldova în acest scop sunt uimitoare. Am reuşit deja să instruim personalul care va fi an­trenat în reabilitarea profesională şi am adus la o masă de discuţii actorii relevanţi pentru implemen­tarea acestui concept”, a remarcat Gero Stuller.

Cel mai important este însă că, nu demult, a avut loc reabilitarea profesională a primilor cinci be­neficiari. Domeniul de reabilitare profesională va deveni, treptat, tot mai important pentru Republica Moldova şi, cu siguranţă, iar repre­zentanţii Ministerului Muncii vor sprijini realizarea acestui concept, a subliniat ataşatul pentru muncă, afaceri sociale şi protecţia consu­matorului al Ambasadei Austriei la Chişinău.

Gero Stuller a adăugat că supor­tul din partea Austriei în acest pro­ces constă în finanţarea transferu­lui de cunoştinţe şi a unor aspecte de logistică. „Cu 40 de ani în urmă, în Austria, reabilitarea profesiona­lă era doar o idee, promovată insis­tent de sindicate, iar acum este un factor important în politica socia­lă”, a conchis Gero Stuller.

 

Experienţa austriacă

 

reprezentanti-austria

Foto: vocea.md

Modelul austriac de reabilita­re profesională a persoanelor cu dizabilităţi a fost creat acum 40 de ani. Un rol esenţial în reintegrarea acestor persoane pe piaţa muncii revine Centrului de Reabilitare şi Formare Profesională (BBRZ).

În prezent, principalii benefici­ari ai BBRZ devin salariaţii care, în urma unor accidente sau sub acţi­unea anumitor factori de la locul de muncă, rămân cu diferite diza­bilităţi şi solicită pensie de invali­ditate.

În procesul de examinare a ce­rerii pentru acordarea acestei pen­sii, este analizată şi posibilitatea ca unele dintre persoanele respective să fie reintegrate în câmpul mun­cii. În unele cazuri, solicitanţii de pensie sunt înregistraţi ca şomeri şi urmează un control de diagnos­ticare sub aspectul anamnezei psi­hologice, al cunoştinţelor şi abilită­ţilor fizice şi intelectuale, pentru o eventuală recalificare profesională.

În baza acestei diagnosticări, funcţionarii responsabili de ocu­parea forţei de muncă determină meseriile ce mai pot fi profesate şi, corespunzător, deprinse la etapa ulterioară – a dezvoltării de per­spective. Aceasta durează trei-pa­tru săptămâni şi constă în analiza minuţioasă a profesiilor accesibile şi preferate de beneficiari, precum şi a necesităţilor în ceea ce priveş­te recalificarea pentru reintegrarea pe piaţa muncii.

Studiile de recalificare durează de la 18 până la 24 de luni şi in­clud perioade de trei-patru luni de instruire practică la întreprinderi, la care, de regulă, şi sunt angajate ulterior aceste persoane.

 

Susţinere sindicală

 

Situaţia oamenilor care au sufe­rit în diferite accidente de muncă sau rutiere nu este bună, ei duc o viaţă grea, dar şi mai complicată este încadrarea în muncă, a afirmat Oleg Budza, preşedintele CNSM. Angajarea lor necesită condiţii spe­ciale de muncă, ceea ce este greu de obţinut, chiar dacă legislaţia preve­de şi o anumită susţinere pentru agenţii economici.

Preşedintele CNSM a remar­cat că există angajatori care susţin aceste persoane, dar sunt şi nume­roase cazurile în care acestea sunt nevoite să-şi apere drepturile în instanța de judecată.

Pentru a fi implementată ini­ţiativa de reabilitare profesională a persoanelor cu dizabilităţi, sunt necesare programe educaţionale şi condiţii de muncă speciale, sisteme de diagnosticare, de atestare etc. Totodată, de aceste probleme tre­buie să se ocupe nu doar asociaţiile de invalizi şi Ministerul Muncii.

„Noi susţinem întru totul aceas­tă iniţiativă, iar intenţia noastră este de a o dezbate împreună cu toate părţile relevante. Atunci când ne referim la standardele europe­ne, nu trebuie să facem abstracţie de faptul că, în statele UE, invalizii sunt trataţi cu multă atenţie şi gri­jă”, a subliniat Oleg Budza.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com