15 decembrie 2019
Chisinau
Fără categorie

Inegalitatea compromite forţa de muncă şi prosperitatea

Loading
Fără categorie Inegalitatea compromite forţa de muncă şi prosperitatea
Inegalitatea compromite forţa de muncă şi prosperitatea

 

 

saraci-moldova

Foto: vocea.md

Clasa muncitoare din multe ţări, inclusiv din Republica Moldova, se confruntă cu trei tipuri de inegalităţi la nivel naţional: inegalitate în dis­tribuirea veniturilor, a bunăstării şi de oportunităţi. Mai grav, scăpate de sub control, acestea consolidează una pe cealaltă, ceea ce are conse­cinţe pe termen lung, avertizează mai mulţi experţi din lume. Bunăoară, Mohamed El–Erian, renumit analist economic, atrage atenţia că, din­colo de acest trio moral, social şi politic de inegalităţi, se naşte o îngri­jorare majoră privind economia: în loc să stimuleze munca şi inovaţia, inegalitatea începe să compromită dinamismul economic, investiţiile, eficienţa forţei de muncă şi prosperitatea.

 

Disparitatea îngreunează redresarea economică

 

Familiile bogate cheltuiesc doar o par­te mică din veniturile şi averile lor. Drept urmare, distribuirea inegală a veniturilor conduce la un consum mai mic, împiedi­când astfel redresarea economiilor afec­tate de cererea agregată scăzută. Efectul trioului de inegalităţi erodează coeziunea socială, scade eficienţa politică, îngreu­nează creşterea PIB-ului şi reduce poten­ţialul economic. Toate aceste consecinţe sunt conştientizate la nivelul FMI, Băncii Mondiale, al altor foruri internaţionale şi europene, nu şi de guvernele multor state. De exemplu, Nicolae Suruceanu, secreta­rul confederal al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), care a participat recent la Academia de vară a sindicatelor din Europa, ne-a declarat că sindicatele de pe continent sunt extrem de îngrijorate de problemele omului muncii, îndeosebi de perspectivele sumbre ale pie­ţei muncii de pe glob.

 

Diferenţa dintre ţări scade, diferenţa dintre persoane creşte

 

În timp ce inegalitatea între ţări sca­de, inegalitatea între cetăţenii unei ţări devine din ce în ce mai mare, crescând în aceeaşi măsură în ţările avansate, pre­cum şi în cele în curs de dezvoltare. Dis­paritatea este stimulată pe de o parte de forţele ciclice, dar şi de o combinaţie între problemele existente „de când lumea” şi cele structurale, care cuprind caracteris­ticile investiţionale de tip „câştigătorul ia totul”, sistemul politic care îi favorizează pe cei avuţi, schimbările petrecute odată cu avansul tehnologic. Bunăoară, Nicolae Suruceanu spunea că, din cauza retehno­logizării procesului de producere, doar Europa ar putea pierde aproape 40 la sută din numărul locurilor de muncă.

 

Propunerile sindicatelor din Moldova pentru reducerea inegalităţii

 

Există o serie de paşi care ar putea şi ar trebui parcurşi pentru a tempera creşterea inegalităţii. De exemplu, CNSM propune mai multe măsuri care ar putea să ajute la astuparea unor lacune masive în sistemul de impozitare care face ca cei mai bogaţi să aibă şi cele mai multe beneficii. Astfel, se propune ca venitul minim să nu fie ta­xat, ceea ce ar permite fiecărei persoane să-şi asigure un nivel pertinent de via­ţă. În acest context, sindicatele pledează pentru majorarea scutirii personale luna­re de plata impozitului pe venitul persoa­nelor fizice până la nivelul minimului de existenţă. La modul concret, este vorba de acordarea scutirii personale majore lunare în mărime de 1,5 din nivelul mini­mului de existenţă, iar pentru persoanele întreţinute, în proporţie de 25 la sută din cuantumul minimului de existenţă.

 

Bogaţii să plătească impozite mai mari

 

Totodată, CNSM propune reducerea cotei de impozitare a venitului persoanelor fizice la nivelul de 17%, faţă de 18 la sută, cât este în prezent. Pentru a diminua dife­renţele mari care se atestă între veniturile persoanelor bogate, ce reprezintă cam 7% din populaţia ţării, şi ale salariaţilor cu câştiguri mici, sindicatele din Moldova so­licită introducerea unei cote de impozitare în mărime de 25 la sută pentru veniturile impozabile anuale ce depăşesc suma de 240 de mii de lei, începând cu anul viitor. În acelaşi timp, CNSM se pronunţă împo­triva aplicării în ţara noastră a unei cote unice a impozitului pe venitul persoanelor fizice, pentru că acest fapt ar conduce la adâncirea inegalităţilor dintre persoanele cu venituri mici şi cele cu profituri mari.

Tot ca o măsură de eliminare a dispa­rităţii, de creştere a veniturilor mici ale angajaţilor poate fi apreciată insistenţa sindicatelor din Moldova de a majora sa­lariul minim până la nivelul minimului de existenţă. Deşi acesta a ajuns, la 1 octom­brie curent, la o mie de lei lunar, acoperă doar 57 la sută din minimul de existenţă pentru persoanele apte de muncă. Pentru comparaţie, în cele mai multe ţări ale Uni­unii Europene, salariul minim este egal cu aproape 50-60 la sută din salariul mediu pe economie. Pe când la noi acesta repre­zintă doar 23 la sută din salariu mediu pe economie.

Unele soluţii ale sindicatelor din Mol­dova vizează direct problema inegalităţii, în timp ce altele ar putea ţinti cauzele care provoacă inegalitatea. Oricum, într-un fi­nal, aceste propuneri ar putea reduce pie­dicile din calea spre bunăstarea socială şi economică a generaţiilor actuale şi viitoa­re de salariaţi.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com