Adresarea președintelui CNSM, Oleg Budza, către președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman, referitor la intenția de a introduce cota unică de impozit pe venit
Luând în consideraţie aprecierea înaltă pe care Dvs. ați dat-o preocupărilor sindicatelor în vederea soluţionării problemelor social-economice din ţară şi ți-nând cont de faptul că Partidul Democrat din Moldova prevede, în Programul electoral, să introducă cota unică de impozit pe venit, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) își exprimă îngrijorarea în legătură cu acest lucru și aduce următoarele argumente în context.
Este de menționat faptul că introducerea cotei unice pe impozitul pe venit pentru persoanele fizice, în primul rând, va atrage după sine majorarea presiunii fiscale de la 14,3% la 17,5% asupra persoanelor fizice cu salariul lunar de până la trei mii de lei a căror pondere, conform datelor statistice, constituia, în anul 2013, 54,8% și o va diminua de la 20,2% la 19,5% pe cea asupra persoanelor cu salarii lunare ce depășesc trei mii de lei și, în al doilea rând, implementarea acestei inițiative va diminua veniturile bugetului de stat cu peste 145,3 mln. de lei.
În zilele noastre, inechitatea reprezintă una dintre principalele ameninţări pentru bunăstarea omului. Amploarea inechităţii care a luat proporţii deosebit de mari în ultimii ani este determinată, în mare măsură, de veniturile şi remunerările excesive, precum și de sporirea, în mod vertiginos, a nivelului salarizării celor mai bogaţi oameni, care reprezintă „categoria superioară” a societăţii noastre. Veniturile obţinute de cei mai înstăriţi reprezentanţi ai societăţii depăşesc în mod catastrofal câștigurile salariale ale populaţiei ţării.
Potrivit ultimelor date, în ţara noastră există 30 de manageri de companii de stat, cu salarii lunare de la 40 de mii până la 100 de mii de lei. Unii dintre aceşti directori de întreprinderi de stat ajung să facă parte chiar din lista milionarilor din ţară. Aceasta în timp ce salariul mediu brut pe ţară nu se ridica anul trecut nici până la 4300 de lei. Adâncirea prăpastiei dintre veniturile persoanelor bogate şi ale celor sărace din ţara noastră ar rezulta şi din cauza faptului că salariile şi alte surse de venituri în ţara noastră nu sunt taxate corect.
Considerăm că statul, preocupându-se de asigurarea creşterii şi stabilităţii dezvoltării economice, urma să se preocupe şi de distribuirea corectă, echitabilă a veniturilor. Or, afirmarea spiritului dreptăţii, echităţii presupune nu doar creşterea nivelului mediu al veniturilor pe cap de locuitor al ţării, ci, în primul rând, ca venitul global să nu se concentreze în mâinile unui grup limitat de persoane, să fie împărţit egal între toţi cetăţenii ţării.
Pentru a încetini ritmul galopant al îmbogăţirilor excesive ale celor bogați, sindicatele din Moldova au propus impozitarea veniturilor persoanelor fizice ce depăşesc de 4-5 ori salariul mediu pe economie la nivelul cotei de 25%.
În cazul acceptării propunerii Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, volumul încasărilor impozitului pe venit al persoanelor fizice în bugetul public ar creşte cu peste 1 miliard 170 de milioane de lei.
În mod paradoxal, în loc să accepte propunerea CNSM, punerea în practică a căreia ar genera creşterea acumulărilor la bugetul ţării, Ministerul Finanţelor se opune introducerii cotei majorate de impozitare, susținând precum că această modificare ar contribui la extinderea fenomenului plăţii salariilor „în plic”.
Constatăm că asemenea argumente nu-şi au locul, deoarece de salarii mari beneficiază întregi segmente ale sectorului bugetar, precum sistemul judiciar, administraţia publică, demnitarii, în care, practic, contracararea fenomenului de achitare a salariilor„ în plic” poate fi uşor realizată.
Trebuie de accentuat că în 14 țări ale UE se folosesc de la trei până la 17 tranșe, pentru cei săraci grilele sunt stabilite la nivelul 0-7%, pentru cei bogați, 40–60%.
De exemplu: în Franța sunt prevăzute 7 tranșe (cotele procentuale – 0; 6,83; 19,14; 28,26; 37,18; 42,62; 48,09%), în Bulgaria – 5 tranșe (cotele procentuale – 0; 20; 26; 32; 40%).
În țările europene, pentru persoanele fizice cu venituri mari sunt stabilite cote de impozitare maxime (25% – în Suedia, Lituania și Letonia, de 26% – în Estonia, 33% – în Noua Zeelandă, 40% – în Bulgaria, Polonia, Portugalia, 42% – în Slovacia, 45% – în Italia, 50% – în Austria, 55% – în Belgia și de 60% în Țările de Jos și în Irlanda).
Federația Rusă, prin stabilirea cotei unice, pe parcursul a 10 ani a majorat veniturile bugetului de stat cu 0,5%, dar partea economiei informale a crescut și constituie aproximativ 20-25% din PIB. În Ucraina, veniturile bugetului de stat au crescut pe parcursul a șapte ani cu 0,6%, iar în Ka-zahstan s-au micșorat cu 0,6%.
Din aceste considerente, CNSM se pronunță categoric împotriva introducerii cotei unice pentru persoanele fizice.
Veniturile bugetului de stat, prin stabilirea cotei unice (12%) achitate de către persoanele fizice cu venituri anuale de 36,0 de mii de lei se vor majora cu 391,0 mln. de lei sau cu 71,5%, dar achitate de către persoanele cu venituri anuale de 84,0 de mii de lei și mai mult se vor micșora cu 536,3 de mln. de lei. În speranța că veți trata cu multă înțelegere explicațiile noastre, îndemnăm deputații din coaliție să renunțe la această inițiativă.
Cu respect, președintele CNSM, Oleg BUDZA