12 decembrie 2019
Chisinau
Fără categorie

Inechitatea, o ameninţare pentru bunăstarea omului

Loading
Fără categorie Inechitatea, o ameninţare pentru bunăstarea omului

 

 

cnsm

Adresarea președintelui CNSM, Oleg Budza, către președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman, referitor la intenția de a introduce cota unică de impozit pe venit

 

Luând în consideraţie apreci­erea înaltă pe care Dvs. ați dat-o preocupărilor sindicatelor în vederea soluţionării problemelor social-economice din ţară şi ți-nând cont de faptul că Partidul Democrat din Moldova prevede, în Programul electoral, să intro­ducă cota unică de impozit pe ve­nit, Confederația Națională a Sin­dicatelor din Moldova (CNSM) își exprimă îngrijorarea în legătu­ră cu acest lucru și aduce urmă­toarele argumente în context.

Este de menționat faptul că in­troducerea cotei unice pe impo­zitul pe venit pentru persoanele fizice, în primul rând, va atrage după sine majorarea presiunii fiscale de la 14,3% la 17,5% asu­pra persoanelor fizice cu salariul lunar de până la trei mii de lei a căror pondere, conform date­lor statistice, constituia, în anul 2013, 54,8% și o va diminua de la 20,2% la 19,5% pe cea asupra persoanelor cu salarii lunare ce depășesc trei mii de lei și, în al doilea rând, implementarea aces­tei inițiative va diminua venituri­le bugetului de stat cu peste 145,3 mln. de lei.

În zilele noastre, inechitatea reprezintă una dintre principale­le ameninţări pentru bunăstarea omului. Amploarea inechităţii care a luat proporţii deosebit de mari în ultimii ani este determi­nată, în mare măsură, de veni­turile şi remunerările excesive, precum și de sporirea, în mod vertiginos, a nivelului salarizării celor mai bogaţi oameni, care re­prezintă „categoria superioară” a societăţii noastre. Veniturile ob­ţinute de cei mai înstăriţi repre­zentanţi ai societăţii depăşesc în mod catastrofal câștigurile salari­ale ale populaţiei ţării.

Potrivit ultimelor date, în ţara noastră există 30 de manageri de companii de stat, cu salarii lunare de la 40 de mii până la 100 de mii de lei. Unii dintre aceşti directori de întreprinderi de stat ajung să facă parte chiar din lista milio­narilor din ţară. Aceasta în timp ce salariul mediu brut pe ţară nu se ridica anul trecut nici până la 4300 de lei. Adâncirea prăpasti­ei dintre veniturile persoanelor bogate şi ale celor sărace din ţara noastră ar rezulta şi din cauza faptului că salariile şi alte sur­se de venituri în ţara noastră nu sunt taxate corect.

Considerăm că statul, preocu­pându-se de asigurarea creşterii şi stabilităţii dezvoltării economi­ce, urma să se preocupe şi de dis­tribuirea corectă, echitabilă a ve­niturilor. Or, afirmarea spiritului dreptăţii, echităţii presupune nu doar creşterea nivelului mediu al veniturilor pe cap de locuitor al ţării, ci, în primul rând, ca veni­tul global să nu se concentreze în mâinile unui grup limitat de per­soane, să fie împărţit egal între toţi cetăţenii ţării.

Pentru a încetini ritmul ga­lopant al îmbogăţirilor excesive ale celor bogați, sindicatele din Moldova au propus impozitarea veniturilor persoanelor fizice ce depăşesc de 4-5 ori salariul me­diu pe economie la nivelul cotei de 25%.

În cazul acceptării propunerii Confederaţiei Naţionale a Sin­dicatelor din Moldova, volumul încasărilor impozitului pe venit al persoanelor fizice în bugetul public ar creşte cu peste 1 miliard 170 de milioane de lei.

În mod paradoxal, în loc să ac­cepte propunerea CNSM, pune­rea în practică a căreia ar genera creşterea acumulărilor la bugetul ţării, Ministerul Finanţelor se opune introducerii cotei majorate de impozitare, susținând precum că această modificare ar contribui la extinderea fenomenului plăţii salariilor „în plic”.

Constatăm că asemenea argu­mente nu-şi au locul, deoarece de salarii mari beneficiază întregi segmente ale sectorului bugetar, precum sistemul judiciar, admi­nistraţia publică, demnitarii, în care, practic, contracararea feno­menului de achitare a salariilor„ în plic” poate fi uşor realizată.

Trebuie de accentuat că în 14 țări ale UE se folosesc de la trei până la 17 tranșe, pentru cei să­raci grilele sunt stabilite la ni­velul 0-7%, pentru cei bogați, 40–60%.

De exemplu: în Franța sunt prevăzute 7 tranșe (cotele pro­centuale – 0; 6,83; 19,14; 28,26; 37,18; 42,62; 48,09%), în Bulga­ria – 5 tranșe (cotele procentuale – 0; 20; 26; 32; 40%).

În țările europene, pentru per­soanele fizice cu venituri mari sunt stabilite cote de impozitare maxime (25% – în Suedia, Litu­ania și Letonia, de 26% – în Es­tonia, 33% – în Noua Zeelandă, 40% – în Bulgaria, Polonia, Por­tugalia, 42% – în Slovacia, 45% – în Italia, 50% – în Austria, 55% – în Belgia și de 60% în Țările de Jos și în Irlanda).

Federația Rusă, prin stabilirea cotei unice, pe parcursul a 10 ani a majorat veniturile bugetului de stat cu 0,5%, dar partea econo­miei informale a crescut și con­stituie aproximativ 20-25% din PIB. În Ucraina, veniturile buge­tului de stat au crescut pe parcur­sul a șapte ani cu 0,6%, iar în Ka-zahstan s-au micșorat cu 0,6%.

Din aceste considerente, CNSM se pronunță categoric îm­potriva introducerii cotei unice pentru persoanele fizice.

Veniturile bugetului de stat, prin stabilirea cotei unice (12%) achitate de către persoanele fizi­ce cu venituri anuale de 36,0 de mii de lei se vor majora cu 391,0 mln. de lei sau cu 71,5%, dar achi­tate de către persoanele cu ve­nituri anuale de 84,0 de mii de lei și mai mult se vor micșora cu 536,3 de mln. de lei. În speranța că veți trata cu multă înțelegere explicațiile noastre, îndemnăm deputații din coaliție să renunțe la această inițiativă.

 

Cu respect, președintele CNSM, Oleg BUDZA

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com