28 octombrie 2020
Chisinau
Fără categorie

Indici scăzuţi ai nivelului de ocupare, dar şi ai şomajului

Loading
Fără categorie Indici scăzuţi ai nivelului de ocupare, dar şi ai şomajului
Indici scăzuţi ai nivelului de ocupare, dar şi ai şomajului
forta-de-munca

Foto: stirionline.net

Circa 43 la sută din populaţia aptă de muncă din Republica Moldova era anga­jată, în 2013, în câmpul muncii, iar acest indicator este calificat de oficialităţi ca fiind unul „destul de jos”. Cu toate acestea, şomajul a atins în 2013 rata de 3,9 la sută sau cea mai mică din ultimii ani. Totodată, în timp ce multe locuri de muncă rămân vacante, trei din patru moldoveni aflaţi în evidenţă la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă nu au o meserie sau cunoştinţe profesionale. În acest an, numărul populaţiei ocupate va creşte cu 0,2 la sută, conform estimărilor Ministerului Economiei.

 

Rata joasă de ocupare a mol­dovenilor se datorează în ma­joritatea cazurilor faptului că o parte din populaţia care figu­rează în statistici ca fiind în ţară se află peste hotare. Declaraţia a fost făcută, săptămâna trecu­tă, de către directorul adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Ocu­parea Forţei de Muncă, Ştefan Calancea, în contextul lansării prognozei pieţei de muncă şi a barometrului profesiilor pen­tru 2014. O altă parte dintre conaţionalii noştri munceşte cu ziua, în special, în spaţiul rural şi nu este ținută nicio evidenţă a muncii lor. „Aceşti oameni au anumite venituri şi nu mor de foame, dar nici nu sunt an­gajaţi oficial”, a adăugat direc­torul adjunct al ANOFM. El a remarcat că Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a elaborat recent un proiect de lege al zilierilor, prin care va încerca să reglementeze acest fenomen.

 

Reducerea şomajului

 

Vorbitorul a remarcat că în ţara noastră există o tendinţă de scădere a nivelului şomaju­lui. Planul naţional de dezvol­tare a pieţei muncii pe 2014 prevede stimularea angajării medicilor şi cadrelor didactice în mediul rural prin anumite alocații oferite de la buget. Tot­odată, ANOFM intenţionează să sporească cu şase la sută nu­mărul specialiştilor din rândul şomerilor care vor urma cur­suri de recalificare sau de ob­ţinere a unei profesii. Aceeaşi agenţie va desfăşura activităţii de informare, inclusiv târguri ale locurilor de muncă.

 

g_economie

Decalajul de pe piaţa muncii nu este caracteristic doar pentru ţara noastră

 

În acelaşi timp, sunt agenţi economici care prevăd o dez­voltare a afacerilor în 2014, inclusiv a atragerii investiţiilor, ceea ce presupune crearea de noi locuri de muncă. Ştefan Ca­lancea a mai precizat că, în pre­zent, unele poziţii de muncitori calificaţi înregistrează o tendin­ţă de suprasolicitare în dome-nii precum: industria uşoară şi cel al serviciilor – barmeni, vânzători, casieri. În alte sec­toare, dimpotrivă, este un surplus de specialişti, inclusiv eco­nomişti, jurişti şi chiar agro­nomi sau zootehnicieni.

 

Cerere vs. ofertă

 

Viceministrul Muncii, Pro­tecţiei Sociale şi Familiei, Ser­giu Sainciuc, a constatat în cadrul aceluiaşi eveniment că ţara noastră se confruntă cu un decalaj între ceea ce pregătesc instituţiile de învăţământ şi ne­cesităţile reale ale economiei naţionale.

„În primele nouă luni din 2013, ANOFM a gestionat circa 30 de mii de locuri de muncă vacante şi numărul acestora e în creştere. În unele raioane sunt mai multe locuri de mun­că decât personal care caută de lucru”, a specificat Sergiu Sain­ciuc.

Autorităţile competente au început deja să elaboreze co­manda de stat şi planurile de în­matriculare pentru 2014-2015. Este important ca structurile guvernamentale să conlucreze cu cei care pregătesc forţa de muncă, dar şi cu angajatorii, pentru ca în anii viitori această ofertă să fie racordată la cere­rea pieţei.

Majoritatea tinerilor aleg studiile superioare şi doar specialităţi cum sunt: relaţiile internaţionale, jurisprudenţa, limbile străine, dar angajările în aceste domenii sunt dificile, a adăugat Sergiu Sainciuc.

La rândul său, managerul proiectului „Consolidarea ca­pacităţilor de gestionare a mi­graţiei în Republica Moldova”, Per Lindberg, a remarcat că de­calajul de pe piaţa muncii din ţara noastră este caracteristic şi pentru alte state. „În Uniu­nea Europeană există, în pre­zent, două milioane de locuri vacante, dar şi 25 de milioane de şomeri. Situaţia din RM şi din alte ţări poate fi soluţionată prin

dezvoltarea unei mobilităţi interne şi profesionale”, a notat Per Lindberg.

La rândul său, managerul proiectului „Consolidarea ca­pacităţilor de gestionare a mi­graţiei în Republica Moldova”, Per Lindberg, a remarcat că de­calajul de pe piaţa muncii din ţara noastră este caracteristic şi pentru alte state. „În Uniu­nea Europeană există, în pre­zent, două milioane de locuri vacante, dar şi 25 de milioane de şomeri. Situaţia din RM şi din alte ţări poate fi soluţionată prin dezvoltarea unei mobilităţi interne şi profesionale”, a notat Per Lindberg.

Un factor important rămâ­ne emigrarea forţei de muncă peste hotare. Datele statistice denotă că peste 40 la sută din populaţia economic activă a Republicii Moldova sunt ple­cate peste hotare, în principal, în ţările Uniunii Europene şi în Federaţia Rusă. Migranţii lucrează cel mai des în con­strucţii şi menaj. În prezent, nu există capacităţi de recunoaş­tere a experienţei căpătate de migranţii moldoveni în ţările în care lucrează, iar acest lucru duce la exodul de creiere şi la lipsa cadrelor calificate.

Chiar dacă migraţia nu poate fi oprită, această situaţie poate fi soluţionată, dacă procesul re­spectiv ar fi gestionat mai bine. Totodată, este necesară o îm­bunătăţire a activităţii din mai multe domenii, dar în primul rând în cel de învăţământ şi în special profesional-vocaţional. Ameliorarea situaţiei de pe pia­ţa muncii din Moldova depinde şi de perfecţionarea capacităţi­lor autorităţilor relevante de a elabora noi programe în acest sens, a conchis Per Lindberg.

 

Protecţia salariaţilor

 

Secretarul Confederal al CNSM, Nicolae Suruceanu, a precizat pentru „Vocea popo­rului” că prognoza şi barome­trul profesiilor pentru 2014 au o însemnătate mare pentru sindicate. Astfel se poate şti la ce întreprinderi sunt posibile concedieri în masă şi cum tre­buie protejaţi salariaţii expuşi riscului de a-şi pierde serviciul. Totodată, acolo unde vor fi cre­ate locuri noi de muncă, sindi­catele pot consilia angajaţii, ca să le fie asigurate drepturile şi să devină membri de sindicat.

Destul de important este ca reforma pregătirii profesionale şi continue să fie dusă la bun sfârşit. Cu regret, şcolile pro­fesional-tehnice pregătesc ca pe timpuri unele specialităţi de care nu mai este nevoie, iar unele profesii noi nici nu se re­găsesc în oferta de studii, a con­statat Nicolae Suruceanu.

În prezent, sindicatele dis­pun de trei reprezentanţi ai săi în Consiliul de Administrare al ANOFM şi prin aceştia insistă ca reforma pregătirii profesio­nale să fie urgentată. Astfel, în unele sectoare, cum sunt agri­cultura, construcţiile şi trans­portul, au fost create comitete sectoriale de pregătire a cadre­lor. În cadrul acestor comitete, sindicatele, împreună cu patro­natul şi Guvernul, elaborează standarde profesionale şi curri­cule de studiu, după care trebu­ie să fie instruiţi specialiştii de care au nevoie angajatorii.

 

Calificare şi salarii decente

 

O altă problemă este că în ţara noastră nu funcţionează practica reciclării profesionale continue. De aceea, sindicatele au înaintat o propunere privind elaborarea unei convenţii co­lective de nivel naţional privind formarea profesională. Docu­mentul va prevedea participa­rea la formarea profesională, în special la cea continuă, nu doar a statului, dar şi a angajatorilor, care şi acum trebuie să aloce în acest scop până la două la sută din fondul de salarizare anual, dar nu o fac, a afirmat secreta­rul Confederal al CNSM.

De aceea, avem multe lo­curi de muncă vacante, dar şi şomeri care nu pot fi angajaţi din cauza că nu dispun de pre­gătirea necesară. Cei calificaţi îşi găsesc mai uşor de lucru şi peste hotare, unde câștigă sala­rii mai bune, dar au şi condiţii de muncă decente.

În consecinţă, sindicatele insistă ca, pentru a avea spe­cialişti calificaţi care să mun­cească pentru dezvoltarea ţării noastre şi să producă bunuri competitive, să fie create şi aici condiţii decente de salarizare şi de activitate, a mai constatat Nicolae Suruceanu.

 

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com