15 decembrie 2019
Chisinau
Fără categorie

Încotro se îndreaptă preţurile din țară?

Loading
Fără categorie Încotro se îndreaptă preţurile din țară?
Încotro se îndreaptă preţurile din țară?

 

 

inflatie

Foto: europalibera.org

A doua jumătate a anului a început cu scăderea preţurilor. Astfel, în iulie, rata inflaţiei nu s-a ridicat nici la nivelul celui din luna anterioară, ci doar în proporţie de 99,3 faţă de iunie. Cel mai mult au scăzut preţurile la produsele alimentare, cu mai bine de doi la sută. De exemplu, fructele s-au ieftinit cu aproape o treime, în timp ce preţurile la unele tipuri de legume au cunoscut de-a dreptul o scădere substanţială. De exemplu, costul unui kilogram de roşii aproape s-a înjumătăţit. Ceapa uscată s-a ieftinit cu aproape 37%, morcovii cu peste 30 la sută, varza cu mai bine de 26 la sută, castraveţii cu 17,5 procente.

 

Alimentele s-au ieftinit şi se vor mai ieftini

 

În genere, se poate remarca că tendin­ţa preţurilor la produsele alimentare în Republica Moldova este în consonanţă cu evoluţia pieţei globale a respectivei cate­gorii de mărfuri. Or, după cum a anunţat recent Organizaţia Naţiunilor Unite pen­tru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), in­dicele preţurilor produselor alimentare la nivel mondial a înregistrat în iulie cel mai redus nivel din ultimele şase luni. Bună­oară, potrivit acestei surse, preţurile glo­bale la cereale au scăzut cu 5,5 la sută faţă de ultima lună a primului semestru.

Se va menţine tendinţa de micşorare a preţurilor în ţară până la finele acestui an? Banca Naţională a Moldovei, care este principalul responsabil de stabilita­tea preţurilor în țară, a anunţat nu de­mult că în a doua jumătate a anului vom asista la o încetinire mai pronunţată a creşterii preţurilor. Astfel, potrivit ultimei prognoze privind evoluţia inflaţiei, BNM ne-a informat că nivelul acesteia ar putea să oscileze cam la nivelul de 4,7 la sută, cam cu 0,5 mai jos decât se pronosticase acum câteva luni. Guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, este de pă­rere că, din perspectiva următoarelor opt trimestre, inflaţia nu ar trebui să se ridice mai sus de 5 procente, cu o aproximaţie de 1,5 la sută. Mai mult ca atât, el crede că, în prima jumătate a anului viitor, nu sunt excluse anumite ieftiniri, după care parcursul preţurilor s-ar putea îndrepta pe un urcuş uşor.

În pofida faptului că se vorbeşte de o încetinire a creşterii preţurilor, Dorin Drăguţanu presupune că am putea să fim martori ai unei accentuări uşoare a contri­buţiei preţurilor la produsele alimentare în trimestrul trei. Asemenea presupunere face diferenţă cu unele estimări privind evoluţia preţurilor pe acest segment de mărfuri la nivel global. De exemplu, potri­vit aceleiaşi Organizaţii a Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, recolta de cereale la nivelul planetei, anul acesta, va ajunge la aproape 2,5 miliarde de tone, adică cu 18 milioane de tone mai mult de­cât se prognozase anterior. Drept urmare, stocurile mondiale de grâne ar putea de­păşi 600 de milioane de tone către finele anului curent.

Guvernatorul BNM a mai precizat că preţurile la combustibili aproape că nu vor avea nici un impact asupra evoluţiei inflaţiei.

Aceasta pentru că, după calculele lui Dorin Drăguţanu, petrolul şi gazele pe pieţele externe ar putea să se ieftinească.

Întru confirmarea unor previziuni, chiar zilele acestea, monopolistul rus „Gaz-prom” şi-a dezvăluit intenţia de a mai re­duce din costul gazelor livrate, pentru a nu-şi pierde poziţia pe piaţa europeană.

 

Micşorarea preţurilor, o ameninţare pentru creşterea economică

 

Rezumativ, Guvernatorul BNM a evi­denţiat că principalele cauze ce ar putea duce la micşorarea preţurilor în ţară sau, după cum o definesc experţii economici, deflaţia, sunt ritmurile lente ale activităţii economice a principalilor parteneri co­merciali ai Moldovei, îndeosebi din Rusia. După cum apreciază chiar unii conducă­tori ai Ministerului Dezvoltării Economice din Federaţia Rusă, economia acestei ţări deja se află în recesiune tehnică.

Altă pricină o reprezintă tendinţa de micşorare a preţurilor la combustibili pe pieţele externe. Dar, probabil, cea mai mare ameninţare o constituie perspecti­va înrăutăţirii relaţiilor economice dintre ţara noastră şi Rusia, ceea ce ar putea crea un surplus de producţie autohtonă pe pia­ţa internă a ţării, generând astfel o scădere bruscă a preţurilor la produsele alimenta­re ale agenţilor economici moldoveni. O asemenea perspectivă ar putea să-l mă­gulească pentru început pe consumatorul moldovean, însă nu pentru multă vreme. Deoarece deflaţia, adică reducerea preţu­rilor, anticipează încetinirea ritmului de creştere economică. De altfel, Guverna­torul BNM sugerează că evoluţia produ­sului intern brut al ţării pentru următorii doi ani ar putea fi una negativă, îndeosebi drept urmare a scăderii cererii interne.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com