În aprilie, vom fi numărați câți suntem și cum trăim

Foto: vocea.md

În perioada 1-14 aprilie, în Republica Moldova se va efectua recensământul populației. Acesta va fi supravegheat de organizații internaționale. Astfel oamenii speră să fie în­lăturate lacunele care au fost înregistrate la recensământul din 2004. Atunci au fost criticați dur comuniștii, care erau la guvernare, pentru organizarea proastă, dar și pentru faptul că ar fi falsificat datele privind etnia respondenților.

Acum, Biroul Național de Sta­tistică face ultimele pregătiri pen­tru a trimite în toate localitățile circa 9000 de recenzori care vor intra din casă în casă și le vor explica cetățenilor cum să com­pleteze chestionarele de recen­sământ. Aceștia vor urma cur­suri de instruire în luna martie. „Pentru a obţine informaţii de calitate, este necesar ca în timpul recensământului să fie respecta­te recomandările internaţionale în domeniu”, a declarat Boris Gâlcă, reprezentant adjunct al Fondului ONU pentru populaţie în Moldova.

Conform calculelor BNS, pen­tru realizarea recensământului se vor cheltui 5,5 milioane de dolari. În luna aprilie 2013 s-a efectuat recensământul de pro­bă, selectiv, pentru a identifica lacunele și a le putea înlătura în recensământul real.

Vom completa câteva chestionare

Proiectul chestionarelor de re­censământ a fost supus consultă­rilor publice. În conformitate cu prevederile art.7 din Legea nr.90 şi în concordanţă cu recomandă­rile Conferinței Statisticienilor Europeni vizând efectuarea re­censămintelor populaţiei și ale locuințelor, runda 2010, au fost elaborate patru tipuri de chestio­nare de recensământ. Cele patru chestionare sunt: 1CL – Chestio­nar clădire locuință; 2P – Ches­tionar persoană; 3SCL – Chesti­onar spațiu colectiv de locuit; 4S – Chestionar pentru persoana cu şedere temporară pe durată de până la 12 luni.

Potrivit recomandărilor ONU şu EUROSTAT, perioada dintre recensăminte nu trebuie să depăşească zece ani

Ceea ce nu s-a mai făcut până în prezent e faptul că res-pondenții vor trebui să indice care le sunt condițiile de trai (dacă au WC în casă, baie, cana­lizare, cum se încălzesc în perioa­da rece a anului, ce fel de energie utilizează, dacă au aparat de aer condiționat etc.). Respondenții vor indica suprafața locuinței și chiar a bucătăriei. Vor trebui să completeze chestionarele toți membrii familiei care au de la 15 ani în sus.

Politica de dezvoltare econo­mică și social

Potrivit Biroului Național de Statistică, recensământul popu­laţiei şi al locuinţelor reprezintă unul din pilonii de colectare a datelor privind numărul şi carac­teristicile populaţiei şi ale locu­inţelor.

Rezultatele Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor sunt importante pentru punerea la dispoziţia factorilor de decizie a datelor statistice necesare ela­borării politicilor de dezvoltare economică şi socială la nivel naţi­onal. Dar și pentru o cunoaștere mai bună a Republicii Moldova în spaţiul informaţional interna­ţional, în particular, al Uniunii Europene.

Ana Moldovanu, șefa Departamentului protecție social-eco­nomică din cadrul CNSM, spe­ră că după recensământ se va cunoaște cu exactitate câți mol­doveni lucrează în străinătate. Sindicatele vehiculează cifra ce-lor plecați ca fiind de circa un milion de persoane, potrivit da­telor oficiale ar fi însă 600.000 de moldoveni plecați la muncă în afara țării. „Cu siguranță, recen­sământul va accentua și mai mult existența crizei demografice, ca-re devine tot mai pronunțată. Astfel, actuala guvernare nu doar va elabora politici de stimulare a natalității, ci va și întreprinde pași concreți pentru a ajuta fa­miliile tinere cu spațiu de locuit și va oferi indemnizații conside­rabile la naștere”, susține Ana Moldovanu.

Istoria recensământului

Unii consideră că după recen­sământ vor trebui să plătească impozite mai mari, alții însă nu au încredere în acest proces, fi­ind siguri că datele sunt manipu­late în funcție de interesul celor de la guvernare. Este adevărat că în cele mai vechi timpuri nu­mărarea populației era dictată de necesitatea de a avea informaţii despre numărul de locuitori ca­pabili să plătească impozite şi să facă serviciul militar. Pe măsura dezvoltării umanităţii, necesita­tea de cunoaştere creşte. Cu cât ţara este mai avansată din punct de vedere social şi economic, cu atât mai mari sunt cerinţele faţă de plenitudinea şi diversitatea informaţiei despre populaţie.

Primul recensământ datează de acum cel puţin 4.000 de ani și a fost efectuat în China. Pentru prima dată au fost utilizate însă principiile ştiinţifice de evidenţă a populaţiei la recensământul din Belgia, în anul 1846. De-a lungul anilor, s-a perfecţionat esenţial metodologia şi modul de organi­zare şi efectuare a recensăminte­lor. Istoria organizării recensă­mintelor pe teritoriul Moldovei este legată de organizarea pri­mului recensământ al populaţiei din Rusia în anul 1897, precum şi de recensământul petrecut în România în anul 1930. În anul 1939, a fost efectuat recensă­mântul ordinar al populaţiei, dar materialul obţinut nu a fost pre­lucrat din cauza începerii celui de-al Doilea Război Mondial. În perioada postbelică, pe teritoriul Moldovei au fost organizate cinci recensăminte ale populaţiei: în anii 1959, 1970, 1979, 1989 și 2004.