22 ianuarie 2020
Chisinau
Fără categorie

Îmbătrânirea populaţiei aduce repercusiuni grave economiei

Loading
Fără categorie Îmbătrânirea populaţiei aduce repercusiuni grave economiei
Îmbătrânirea populaţiei aduce repercusiuni grave economiei
casa-parasita

Foto: premudraja.net

Ultimul raport de stare a ţării denotă o situaţie demografică îngrijorătoare – rata fertilităţii scade şi se amplifică fenome­nul de îmbătrânire a populaţiei, ceea ce va afecta, inevitabil, si­tuaţia social-economică a ţării. Scăderea PIB-ului potenţial prin reducerea forţei de muncă şi a capitalului, dar şi presiunea tot mai mare asupra bugetului de stat, prin majoarea cheltuie­lilor de asistenţă socială, sunt principalele consecinţe ale îm­bătrânirii populaţiei.

 

„Cu certitudine, îmbătrânirea populaţi­ei va avea un impact fundamental asupra modului în care vor funcţiona pe termen mediu şi lung ţara noastră şi instituţiile sale. Deşi, în prezent, Republica Moldo­va este într-o poziţie puţin mai bună decât majoritatea statelor europene, viteza de îmbătrânire prevăzută pentru următoa­rele decenii va fi mult mai mare”, afirmă Adrian Lupuşor, director executiv, Centrul Analitic Expert Grup, unul dintre autorii raportului.

Actualmente, societatea moldoveneas­că poate fi considerată deja îmbătrânită din punct de vedere demografic, deoarece ponderea populaţiei cu vârsta de peste 60 de ani depăşeşte cu mult pragul de 12% – spre exemplu în 2011 acesta a fost de 14,8%. La nivel mondial, conform previziunilor Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), pro­porţia vârstnicilor în ansamblul populaţiei se va majora la 17% în 2020 şi va ajunge la 30% în 2050. Acest indicator va fi atins şi de Republica Moldova.

 

Fondul de pensii, afectat serios

 

Datele statistice arată că cele mai înal­te valori ale fenomenului de îmbătrânire se atestă în zonele rurale, care în ultime­le două decenii au fost foarte afectate de emigrarea populaţiei apte de muncă. În viziunea experţilor, această tendinţă se va accentua pe viitor, deoarece oamenii de la sate migrează nu doar peste hotare, ci şi spre oraşele ţării cu scopul de a-şi îmbună­tăţi traiul. În acelaşi timp, discrepanţele de dezvoltare economică din zonele rurale şi urbane vor continua să influenţeze repro­ducerea şi structura familiei.

„Din cauza cheltuielilor mai mari pentru educaţie şi trai, precum şi a opor­tunităţilor mai mici de angajare, costurile pentru creşterea copiilor în zonele urbane sunt mai mari, în comparaţie cu zonele ru­rale, în timp ce beneficiile economice sunt mai joase. Astfel, procesul de urbanizare îi va determina pe moldoveni să-şi optimize­ze costurile prin naşterea a mai puţini copii şi la o vârstă mai mare”, se arată în raport. Către anul 2050, se aşteaptă ca ponderea populaţiei cu potenţial reproductiv de bază să se micşoreze de două ori şi să ajungă la numai 13,5%.

 

g_economie

Unui contribuabil îi revine spre întreţinere un pensionar, iar proporţia optimă ar fi de unu la şase

 

Ca rezultat, este influenţată dinami­ca numărului populaţiei în vârstă aptă de muncă. Astfel, dacă în 2012 erau 2.457 de mii de oameni apţi de muncă, în 2020 vor fi 2.309 de mii şi numai 1.926 către anul 2045. În primul rând, fenomenul atrage după si­ne efecte fiscale, majorând povara asupra sistemului public de pensii tip redistribui­tiv. „Acest lucru ar putea genera un conflict dintre generaţii­le tinere care vor solicita trecerea la sistemul cumulativ de pensii şi genera­ţiile în vârstă, care optează pentru sis­temul actual. În plus, îmbătrânirea demografică are consecinţe sociale şi economice care impli­că scăderea cererii interne pe termen lung, însoţită de repercusiuni asupra veniturilor publice”, susţine Lupuşor.

În viziunea lui, problema ar putea fi so­luţionată dacă Guvernul ar valorifica cu înţelepciune şi în timp util oportunitatea oferită de apropierea de vârsta reproduc­tivă a celor născuţi în anii 80 ai secolului trecut, când a avut loc o explozie demogra­fică. Lupuşor zice că acest lucru trebuie să fie realizat prin măsuri verticale, cum ar fi programele de alocaţii pentru copiii din fa­miliile nevoiaşe, unificarea programelor de susţinere a familiilor şi prin reforme ample în sectoarele sănătăţii şi educaţiei.

În general, în orice ţară, ponderea cres­cândă a populaţiei în vârstă măreşte povara economică a sistemului de pensii şi stimu­lează cererea pentru serviciile medicale, şi din contra, ponderea scăzută a populaţiei tinere cu vârsta aptă de muncă „erodea­ză” baza fiscală. În consecinţă, creşte şi presiunea asupra bugetelor asigu­rărilor sociale şi medicale, atât pe partea de venituri, cât şi de cheltuieli. Economiştii susţin că la noi acest pro­ces a început, dat fiind că din 2009, bugetul asigurărilor sociale de stat se ba­zează constant pe transferurile din bugetul de stat pentru acoperirea deficitului.

 

batrini

Foto: gifakt.ru

 

La povara fiscală se mai adaugă şi rata redusă de ocupare a forţei de muncă şi eva­ziunea fiscală. În consecinţă, rata efectivă de dependenţă pentru anul 2012 a fost esti­mată la 1,1 contribuabili la fondul de pensii pentru fiecare beneficiar de pensii. Este un lucru alarmant pentru că unui contribua­bil îi revine spre întreţinere un pensionar, în timp ce pragul minim pentru asigurarea stabilităţii unui sistem de pensii este de pa­tru la unu sau chiar şase la unu.

Olga Găgăuz, expert în cadrul altei insti­tuţii de analiză economică şi socială, crede că statul trebuie să modernizeze sistemul actual de pensii, prin creşterea treptată a vârstei de pensionare şi egalarea acesteia între bărbaţi şi femei. „Este oportună şi introducerea formatului definitiv de con­tribuţii pentru dezvoltarea unei scheme pe mai mulţi piloni şi în acelaşi timp să ajustăm volumul pensiilor la standardele calităţii vieţii, în aşa fel încât sărăcia actu­ală a pensionarilor noştri să fie la un prag minim”, a spus Găgăuz.

 

Există deja sate „fantomă”

 

Datele Biroului Naţional de Statisti­că (BNS) arată că în perioada 2000-2012, numărul total al populaţiei a fost într-o permanentă scădere. Acesta s-a redus cu circa 84,5 de mii de persoane sau aproxi­mativ şapte mii de persoane anual. Astfel, în urma emigrării şi migrării rural-urbane, mai multe sate mici au rămas, practic, fără populaţie şi statistic vorbind, anual dispar în jur de cinci sate medii moldoveneşti. Conform celor mai recente date disponibi­le la nivel local, în 2009, existau 120 de sate care aveau o populaţie mai mică de 100 de locuitori. În plus, cam o treime din toate satele ţării au un grad avansat de îmbătrâ­nire, ponderea pensionarilor fiind de 20 la sută în totalul populaţiei.

Experţii califică aceste constrângeri demografice drept o provocare directă pentru politicile de dezvolatre regională şi, în special, pentru implementarea reformei de descentralizare. Ei consideră că pe viitor ar trebui de conferit administarţiei publice locale mai multe împuterniciri administra­tive şi fiscale, concentrând serviciile sociale de bază în localităţile mai mari.

„Pe de o parte, îmbătrânirea populaţiei va submina creşterea pe termen lung a ce­rerii pentru produsele investiţionale şi de consum, iar pe de altă parte, va determi­na populaţia să economisească mai mult. Economiile mai mari vor constitui, de ase­mena, o reacţie la ineficienţa sistemelor de asigurări sociale şi medicale, care vor de­veni cu timpul tot mai evidente”, conchide Adrian Lupuşor. El a precizat că economia naţională şi finanţele publice au o depen­denţă puternică faţă de taxele de consum (TVA, accize şi taxe vamale), iar reduce­rea pe termen lung a cererii de consum va genera presiuni suplimentare asupra veni­turilor bugetului public. Sub aspect pozitiv, economiile mai mari şi consumul mai mic ar putea diminua povara deficitului con­tului curent, care a fost estimat la 7% din produsul intern brut în 2012.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com