Iarnă mai friguroasă şi buzunare mai goale

 

Consumatorii ar putea achita tarife mai mari pentru căldură, ca urmare a necompetitivității întreprinderii Termoelectrica. Acest lucru se accentuează pe fundalul debranșării consumatorilor de la sistemul centralizat de încălzire. S-ar parea că bijuteriile din aur si argint vor fi mai accesibile decât încălzirea pentru consumatori. Declaraţia le aparţine experţi­lor IDIS „Viitorul” Corina Gaibu și Victor Parlicov.

 

Căldura ne va „frige”buzunarele

 

Acum două luni, Agenţia Naţională pen­tru Reglementare în Energetică (ANRE) a anunţat că, începând cu 1 octombrie, căldu­ra livrată de Termoelectrica va fi mai scum­pă cu 8,2%. ANRE a decis aprobarea cererii societății pe acțiuni de a ajusta tarifele.

Astfel, pentru o gigacalorie, consumatorii  trebuie să scoată acum din buzunar 1068 de lei. Nu a fost însă majorată valoarea tarifului energiei termice la nivelul celui cerut inițial de Termoelectrica, de 1257 de lei pentru o gigacalorie. În acele condiții, majorarea cos­tului pentru agentul termic urma să fie de peste 27%.

Necesitatea actualizării tarifului pentru agentul termic este motivată de Termoelec­trica prin incapacitatea de a achita consu­mul curent de gaze naturale, în cazul în care compania înregistrează pierderi. Printre alți factori se numără și scumpirea combustibi­lilor, majorarea salariilor din sectorul real, dar și scumpirea energiei electrice, evoluția cursului valutar.

„Tariful la căldură s-a majorat doar cu 80 de lei pentru o gigacalorie. Nu cred că va avea efecte foarte negative. Și cheltuieli­le sunt mari. Din cele 17 stații de pompare, patru au fost renovate. În plus, a fost con­struită și o stație nouă. Facem tot ce ne stă în puteri ca să micșorăm pierderile în rețea și să nu fie majorat tariful”, ne-a spus Octa­vian Șeptelici, vicepreședinte al comitetului sindical de la SA „Termoelectrica”.

 

Sistemul autonom de încălzire creşte tariful

 

Pe de altă parte, analiştii economici sus­ţin că preţul creşte și din cauza consumato­rilor care s-au debranșat de la sistemul cen­tralizat.

„Debranșarea de la sistemul centrali­zat de căldură crește costurile fixe, îm­pinge tarifele în sus și face întreprinderea necompetitivă față de sistemul autonom. Debranșările au loc ca urmare a disconfor­tului de la începutul și sfârșitul sezonului de încălzire. Menținerea în stare funcțională a infrastructurii vechi și trecerea de la un sis­tem centralizat care asigură același confort ca și sistemul individual necesită investiții de milioane”, a explicat expertul Victor Parlicov.

Potrivit acestuia, la consumul de gaze există un 

stoc de devieri financiare care nu sunt fixate nicăieri și nu este clar cuantumul care va fi inclus în tarife. Or, modificările ta­rifelor la gazele naturale nu are cum să nu le influențeze pe cele la energia termică.

Pe moment, mai mult de 15% din aparta­mentele din capitală au renunţat la sistemul centralizat de încălzire. Şi în Bălţi, această cifră a trecut de 30%.

Ca să economisească bani, locatarii mai multor blocuri şi-au instalat sistem de în­călzire centralizat, similar cu cel autonom. Aceştia îşi pot regla singuri temperatura în apartamente, chiar dacă sunt branșaţi la sistemul centralizat. În Chişinău, în jur de 10 la suta din toate blocurile au un aseme­nea sistem de încălzire.

 

Servicii de proastă calitate prestate de Termoelectrica

 

Expertul economic Corina Gaibu a atras atenția asupra serviciilor de proastă calita­te prestate de monopolistul Termoelectrica, dar şi asupra barierelor la branșarea rapidă a blocurilor la sistemul de încălzire.

„Tergiversarea conectării la căldură are loc din cauza procedurilor birocratice pe care trebuie să le urmeze administratorii blocurilor”, este de părere Corina Gaibu.

„Procedurile sunt organizate în așa mod, încât gestionarii trebuie să colecteze sem­nături și ștampile de la diferite subdiviziuni ale întreprinderii Termoelectrica. Astfel, gestionarii sunt forțați să alerge de la sediul central, la sediul teritorial pentru aprobări, să aștepte sau să revină în cazul în care ,,semnatarul” din diferite motive lipsește de la locul de muncă, să ducă la laboratorul Termoelectrica mostra de apă și apoi să vină altă dată după semnătură și ștampilă, ulte­rior iar să plece la sediul teritorial. Nu exis­tă un punct unic unde gestionarii să aducă cererea și mostra de apă, după care Termo-electrica își execută atribuțiile.

Au existat cazuri când reprezentanții de la sediul teritorial al Termoelectrica, la pre­zentarea pașaportului tehnic ce confirma efectuarea lucrărilor de pregătire a sistemu­lui interior, au refuzat să primească cererea de branșare a blocurilor, dacă gestionarii nu semnează, în același moment cu depunerea cererii, confirmarea de livrare a agentului termic. Termoelectrica invocă și acumu­larea datoriilor la unele blocuri si solicită semnarea suplimentara a datoriilor înainte de începerea sezonului de încălzire. Aceasta este o procedură inutilă și o barieră supli­mentară care duce la amânarea termenului de branșare”, a spus Corina Gaibu.

Experții au concluzionat că, după înfiin-țarea întreprinderii Termoelectrica, scoa­terea din joc a autorităților locale poate crea obstacole în funcționarea sistemului centralizat de încălzire. Pârghiile și instru­mentele de dezvoltare a sistemului se află la autoritățile municipale. Ele nu au nici un motiv să favorizeze dezvoltarea acestuia în raport cu sistemele autonome.

 

Preţ prea mare pentru căldura pe care o primesc

 

În alt context, practic, în fiecare sezon de încălzire, mii de locuitori ai capitalei care au sistem autonom de încălzire se plâng că fur­nizorul de energie termică le percepe taxe prea mari pentru ţevile sistemului centrali­zat de încălzire, care le tranzitează aparta­mentele.

Peste 26 de mii de apartamente din cele 200 de mii din capitală sunt debranşate de la sistemul centralizat de încălzire.

În primăvara acestui an, Ministerul Eco­nomiei anunţa că a elaborat un proiect de lege care prevedea că proprietarii aparta­mentelor care au încălzire autonomă să plă­tească cu 10 la sută mai puțin pentru ener­gia consumată în cadrul blocului. Asta ar reduce din povara financiară pentru aceşti consumatori, deoarece facturile achitate de ei pentru consumul de gaze naturale sunt mult mai mari decât cele ale celor branșaţi la sistemul centralizat.

Totodată, Agenţia pentru Eficienţă Ener­getică elaborează o metodologie prin care va fi stabilită o diferenţiere a procentului de calcul pentru apartamentele debranşate de la sistemul centralizat în funcţie de am­plasarea acestora – apartamente situate la primele şi ultimele etaje, precum şi cele din colţ etc.

În baza acestei metodologii, urmează să fie efectuat auditul energetic al blocurilor, în baza căruia va fi stabilit nivelul exact al consumului de căldură al fiecărui aparta­ment.

Proiectul de hotărâre a fost transmis au­torităţilor pentru avizare, după care înain­tat Guvernului spre aprobare.

Pentru moment, proprietarii de cazane termice autonome, care s-au debranșat de la sistemul termic colectiv, achită 20 la sută din volumul de energie termică consumat de bloc.

Plata pentru energia termică pentru în­tregul bloc achitată de către proprietarii acestor locuințe  s-a majorat treptat  de-a lungul anilor,  motiv pentru care ei se decla­ră nemulțumiți.

Agenția Infotag a calculat că pensiona­rilor din R. Moldova le va ajunge această pensie doar pentru a achita o gigacalorie de energie termică, majorată până la 1068,22 de lei, şi pentru o pâine pe zi.

Pensia medie în Republica Moldova a constituit, la începutul lunii octombrie anul curent, 1278 de lei şi a crescut cu 100 de lei comparativ cu anul 2015.

Potrivit datelor Casei Naţionale de Asi­gurări Sociale, în țară există 686 de mii de pensionari, inclusiv 526 de mii care primesc pensii pentru limită de vârstă. Valoarea me­die a acestora este de 1305 lei. Alte 133 de mii de persoane primesc pensii de dizabi­litate de 1020 de lei, iar 14 mii – pensii de urmaş în valoare de câte 668 de lei lunar.

Mărimea pensiei medii achitată în Re-publica Moldova acoperă minimul de subzistenţăîn proporție de doar 70,4%.