6 aprilie 2020
Chisinau
Social

Funcționarii publici urmează să-și prezinte declarațiile de venituri

Loading
Social Funcționarii publici urmează să-și prezinte declarațiile de venituri
Funcționarii publici urmează să-și prezinte declarațiile de venituri
CNI

Foto: vocea.md

31 martie este ultima zi în care funcționarii publici pot depune Declaraţia cu privire la venituri şi proprietate. La fel ca și în anii precedenți, aceștia trag de timp, iar ma­joritatea dintre ei vor lăsa procedura respectivă pen­tru ultima sută de metri. Potrivit lui Anatolie Donciu,președintele Comisiei Naționale de Integritate, la care sunt, de altfel, prezentate respectivele declarații, zi­lele fierbinți vor fi 29, 30 și 31 martie.

 

În Moldova sunt prea mulți funcționari publici pe cap de locuitor

 

În țară sunt circa 45-46 de mii de funcționari publici obligați să depună această declarație. În opi­nia lui Anatolie Donciu, este un nu­măr prea mare raportat la numărul total al populației care, potrivit ul­timului recensământ, depășește un pic cifra de 3,5 mln. de persoane. Respectiv, la un funcționar revin 78 de persoane.

„În fond, nu există criterii prin care s-ar stabili câți funcționari pu­blici ar trebui să existe în raport cu un anumit număr de locuitori. În România, sunt 300 de mii, dar aco­lo locuiesc 22-23 mln. de oameni. Dacă e să comparăm cu Georgia, care are teritoriul și populația prac­tic identice cu ale Moldovei, acolo sunt obligați să prezinte declarațiile doar 5000 de funcționari publici”, ne mai spune Anatolie Donciu.

Toate declarațiile sunt făcute publice, iar Comisia Națională de Integritate le plasează pe site-ul său oficial. De menționat că, în confor­mitate cu Legea privind protecţia datelor cu caracter personal, unele informații din declarațiile expuse în regim on-line sunt hașurate – adresa domiciliului, numărul au­toturismului, numărul cadastral. Asupra respectării acestei prevederi de către Comisie veghează Centrul Național pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, subordonat, la rândul său, Legislativului.

Comisia Națională de Integrita­te își desfășoară activitatea de circa trei ani. Aceasta se supune direct Parlamentului. În 2012, anume le­gislatorii au numit în funcții mem­brii Comisiei pentru un mandat de 5 ani.

Dacă un funcționar public nu și-a prezentat declarația în timp util, Comisia întocmește un proces-verbal cu privire la contravenţie și-l remite instanței de judecată pentru examinare.

În anul 2013, în instanţele de judecată au fost transmise circa 500 de procese verbale întocmite pe numele persoanelor prinse cu oca mică. În anul 2014, numărul acestora s-a redus semnificativ. Apropo, în rândul celor obligaţi să prezinte declaraţia, dar care nu au făcut-o la timp, s-au pomenit şi şapte miniştri.

 

Sancțiuni

 

Amenda pentru întârzierea pre­zentării declaraţiei variază între 1600 de lei şi 3000 de lei. Ai achi­tat-o şi cu asta basta. Însă membrii comisiei insistă asupra înăspririi sancţiunilor, pentru ca, în caz de încălcare, funcţionarul să-şi piardă postul.

Deocamdată sunt sancţionaţi majoritatea dintre ei, dar nu toţi. De multe ori, instanţa le dă câştig de cauză funcţionarilor în legătură cu depăşirea termenului de pres-cripţie pentru tragerea la răspun­dere administrativă. Potrivit legis­laţiei, acesta constituie trei luni. Un alt motiv din care instanţa ține partea reclamatului este că funcţi­onarul nu a reuşit să prezinte de­claraţia la timp neintenţionat, din motive obiective. Instanţa absolvă de răspundere şi în cazurile în care consideră că funcţionarul nu este subiect al declarării.

Potrivit lui Donciu, situaţia este paradoxală. Comisia recepţionează declaraţiile, le analizează, însă în cazul în care unul dintre funcţio­nari nu a depus-o la timp, ea este pusă în situaţia de imposibilitate de a-i sancţiona. Pentru asta ea tre­buie să transmită dosarul în jude­cată. „Vorba ceea, de şapte ori mă­soară şi o dată taie. În cazul nostru, măsurăm noi, dar de tăiat taie altă structură. Nu este nici logic şi nici eficient”.

În legătură cu asta, dar şi cu alte nuanţe, sunt pregătite trei proiecte de legi care urmează să fie trans­mise în parlament. Unul din ele reuneşte două legi – privind con­flictul de interese şi privind decla­rarea şi controlul veniturilor şi al averii pentru unificarea articolelor. Un alt proiect de lege presupune transformarea CNI–ului într-un Centru, iar cel de-al treilea – ope­rarea în alte legi a modificărilor şi completărilor ce vizează celelalte două proiecte de lege. Proiectele de lege urmează a fi puse în discuţie în următoarele luni.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com