Reprezentanţii salariaţilor din serviciul public şi-au exprimat, la o recentă întâlnire cu factori de decizie de la Guvern, nemulţumirea faţă de condiţiile actuale de muncă şi de remunerare. Cei care elaborează politicile în materie le-au dat asigurări că sunt preocupaţi de aceste probleme, dar că nu le pot rezolva din lipsă de acoperire financiară. Aceştia au spus că sunt disponibili să se întâlnească mai des pentru a discuta şi a încerca să influenţeze lucrurile în direcţia dorită.
Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Angajaţilor din Serviciile Publice SindASP, Vlad Canţîr, s-a declarat adept al unui dialog civilizat, real, care să ducă la soluţii pragmatice, dar să nu lase impresia de politică voalată de tergiversare.
„Realitatea devine sufocantă şi toţi ştiu despre aceasta, aşa cum toţi ştiu că în ţara noastră există corupţie, incompetenţă şi alte fenomene negative. Ne bucurăm că marea parte a componentelor societăţii, a structurilor statale face eforturi pentru anihilarea acestor fenomene, dar în cadrul acestor acţiuni există multe fisuri”, a argumentat preşedintele SindASP.
Esenţa problemelor
Obiectul nemulţumirilor ce decurg din adresările şi întrebările frecvente ale membrilor de sindicat din diferite structuri ale administraţiei publice a fost în permanenţă problema salariilor mici. Acestea, în raport cu preţurile pe alocuri enorme, sunt cele care provoacă insa-tisfacţii, a menţionat Vlad Canţîr.
Anumite lucruri promise anterior şi chiar votate sub formă de prevederi legislative au fost gândite de instituţii statale în toată integritatea lor. Cu toate acestea, unele statistici denotă că actualmente aproximativ 10 la sută sau peste patru mii de salariaţi din administraţia publică ridică lunar un salariu sub 1600 de lei şi nu pot acoperi cu acesta nici minimul de existenţă.
Profesionalism şi eficienţă
„Chiar şi salariul de 2000-3000 de lei pe care îl primesc o bună parte dintre funcţionari este mic în raport cu ceea ce trebuie să suporte ei la nivel de cost al vieţii. În această situaţie, oamenii nu se pot gândi cum să-şi perfecţioneze cunoştinţele, ci cresc vaci şi porci”, a remarcat vorbitorul.
Cei care nu sunt de acord să lucreze în aceste condiţii, să plece |
În acelaşi timp, sporeşte solicitarea de competenţă şi performanţă, iar aceste somaţii provoacă, la rândul lor, doleanţa din partea funcţionarului să fie motivat. Pe acelaşi fundal au loc unele lucruri, deşi evidente, greu de explicat, cum sunt: cazuri de corupţie cu care ne ciocnim toţi, nerespectări ale cadrului legal referitor la impozitare sau corectitudinea unor acte judiciare.
Drepturi lezate
În prezent, sunt atestate multe cazuri în care salariaţii sunt eliberaţi din serviciu la iniţiativa şefului sau funcţionarul public nu poate avansa la o treaptă superioară de salarizare, deşi întruneşte toate condiţiile. Totodată, nu sunt plătite premiile unice din economiile fondului de salarii, care nu există.
Funcţionarii nu se bucură nici de premiul anual care trebuie să vină din veniturile obţinute adiţional la cele aprobate din buget. Nu sunt plătite suplimentele pentru cumularea funcţiilor şi nici sporul pentru munca prestată în condiţii nefavorabile, aşa cum prevede legea, iar evaluarea locurilor de muncă în materie de securitate şi sănătate în muncă lipseşte pe alocuri în totalitate.
„Noi am făcut adresări către toate structurile statului – preşedintele ţării, Guvern, Legislativ, dar şi către fiecare lider de fracţiune parlamentară, însă ceva nu merge, nu este clară atitudinea”, a concluzionat preşedintele SindASP.
Grevă japoneză vs. cea generală
Cu referire la iniţiativa organizării unei greve japoneze în instituţiile de administrare publică, discutată în prezent, Angela Lubaş, preşedintă a organizaţiei sindicale primare de la Primăria capitalei, a opinat că acţiunile de acest gen sunt, de regulă, ignorate. „Eu aş propune să desfăşurăm o grevă generală, pentru că cei care ies în stradă îşi obţin drepturile”, a sugerat Angela Lubaş.
Vorbitoarea a constatat că, în pofida discrepanţei mari dintre salariile funcţionarilor publici din administraţia centrală şi cea locală, volumul de lucru al celor din urmă a crescut enorm în ultimii ani, pe fondul problemelor existente ce ţin de asistenţa socială, de pensii etc. Angela Lubaş a mai remarcat că, în condiţiile schimbărilor permanente, funcţionarii publici, dacă nu-şi perfecţionează abilităţile, sunt pe lângă realitate. Temele de instruire oferite de conducători sunt însă aceleaşi de ani buni.
Contradicţii şi inechitate
Şeful Direcţiei asistenţă socială Soroca, Tudor Frunze, a enumerat un şir de probleme, inclusiv legate de condiţiile inadecvate de muncă, lipsa de asigurare sau compensare financiară a riscurilor profesionale sporite ale asistenţilor sociali. La acestea se mai adaugă: lipsa statutului pentru direcţiile sau secţiile asistenţă socială din raioane, a unei organigrame a acestora, contradicţiile din lege legate de statutul ocupaţional al proprietarilor de terenuri agricole etc.
La rândul său, Tatiana Bubnov, preşedinta Asociaţiei sindicale teritoriale Sind-ASP din Ungheni, a propus revizuirea obligaţiilor de serviciu ale salariaţilor din administraţiile publice de diferite niveluri. Potrivit ei, în prezent, unii angajaţi nu au o sarcină de muncă suficientă, iar alţii au o intensitate peste capacităţile unei persoane.
Tamara Gheorghiţă, şefa Direcţiei reforma administraţiei publice centrale din cadrul Cancelariei de Stat, s-a declarat convinsă că Legea privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici, adoptată în 2012, este o reuşită. Ea a afirmat că, odată cu aplicarea acestui document, sistemul de salarizare a devenit mai transparent, dar situaţia economică a statului nu oferă suficiente resurse financiare pentru a fi implementate în totalitate prevederile lui.
„Dacă ar fi utilizate raţional şi resursele disponibile, ar fi publicate datele despre executarea bugetului, ca să cunoască fiecare cetăţean din comunitate unde au fost cheltuiţi puţinii bani de care a dispus Primăria, lucrurile s-ar schimba”, a opinat Tamara Gheorghiţă.
Dânsa s-a arătat conştientă de faptul că nivelul de salarizare a funcţionarilor nu este suficient şi a spus că în această direcţie se lucrează. Totodată, vorbitoarea i-a îndemnat pe funcţionarii care nu sunt de acord să muncească în actualele condiţii să elibereze locurile de lucru altor persoane.
Premisele bunăstării
Sergiu Sainciuc, viceministru al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, a constatat că, după nivelul de motivare a muncii, ţara noastră se situează pe ultimul loc din Europa şi pe penultimul din Comunitatea Statelor Independente. Viceministrul a remarcat că, la întâlnirile pe care le are cu cetăţenii, aceştia întreabă ce va da asocierea ţării noastre la Uniunea Europeană.
El a argumentat prin evoluţia Poloniei, care, cu 10 ani în urmă, înainte de a adera la UE, avea un Produs Intern Brut mai mic decât al Ucrainei. De atunci, în Polonia au fost îmbunătăţite politicile, a fost dezvoltată economia, iar PIB-ul s-a majorat de peste patru ori, pe când al Ucrainei – de numai 1,6 ori. Cât despre PIB-ul ţării noastre, acesta creşte anual cu trei-patru la sută sau, în cel mai bun caz, şase-opt la sută, iar în condiţiile unui salariu minim de 1000 de lei, o majorare a retribuţiei de trei la sută nu are sens, în timp ce şi creşterile de 10- 20 la sută nu sunt suficiente.
În încheiere, Sergiu Sainciuc a menţionat că ar fi bine ca asemenea întâlniri să fie organizate trimestrial. El le-a mai sugerat reprezentanţilor SindASP să facă un apel în care să formuleze propuneri, solicitări şi revendicări, care să fie ulterior examinate de reprezentanţii Guvernului.