17 septembrie 2019
Chisinau
Fără categorie

Formarea profesională, corelată cu cerinţele pieţei muncii

Loading
Fără categorie Formarea profesională, corelată cu cerinţele pieţei muncii
Formarea profesională, corelată cu cerinţele pieţei muncii

scoala-de-meserii

 

Implementarea în ţara noastră a unor standarde ocupaţionale con­forme celor europene ar permite forţei de muncă autohtone să-şi găsească de lucru după profesie, inclusiv în spaţiul comunitar, şi să concureze cu lucrătorii de aco­lo. Acest proces este însă abia la început, iar pe alocuri suspendat deja şi doar graţie unor proiecte de finanţare externă lucrurile mai sunt impulsionate.

 

Un nou proiect de acest fel, în valoare de 300 de mii de dolari SUA, ar putea fi imple­mentat în timpul apropiat, cu sprijinul Băn­cii Mondiale. El se va axa pe optimizarea procesului de corelare a formării profesio­nale cu cerinţele pieţei muncii.

Stela Grigoraş, ministrul Muncii, Pro­tecţiei Sociale şi Familiei, a avut, recent, o întrevedere cu reprezentanţii Băncii Mon­diale, pentru a discuta aspecte legate de semnarea unui memorandum cu privire la acordarea grantului în valoare de 300 de mii de dolari.

„Apreciem implicarea partenerilor ex­terni în promovarea politicilor ocupaţionale şi reiterăm angajamentul autorităţilor pu­blice moldoveneşti în ceea ce priveşte sem­narea memorandului, dar şi implementarea proiectului respectiv”, a menţionat Stela Grigoraş.

 

g_social

Apreciem contribuţia partenerilor externi în promovarea politicilor ocupaţionale

 

Beneficiari ai grantului vor fi Ministe­rul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă şi Biroul Național de Statistică.

Scopul proiectului este sprijinirea ţării noastre în efortul său de a-și îmbunătăți da­tele statistice, dar și capacitățile analitice de planificare, luare a deciziilor și monitorizare a politicii de corelare a formării profesiona­le cu necesitățile pieței muncii. Activităţile planificate în cadrul proiectului se referă la 

elaborarea și implementarea modulului cu privire la barierele de angajare, în special, mobilitatea geografică şi competenţele soli­citate pe piaţa muncii.

La rândul său, Nicolae Suruceanu, secre­tar confederal al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, a apreciat că sis­temul existent de pregătire profesională a muncitorilor calificaţi provine din trecut. În mare parte, acesta a rămas în urma tendin­ţelor actuale, iar pregătirea lucrătorilor nu este corelată cu cererea de pe piaţa forţei de muncă.

Între timp, însă, au apărut noi profesii, utilaje, tehnologii, materiale, şcolile profesi­onale au fost optimizate, unele au fuzionat, altele au trecut prin diverse metamorfoze, au fost create centre de excelenţă pentru pregătirea diferitor muncitori calificaţi. To­tuşi, aceste procese se află abia la început.

 

Şcolile de meserii

 

Totodată, de vreme ce industria ţării noastre este slab dezvoltată, nu este uşor să fie implementată practica ţărilor europene, care au trecut la sistemul şcolilor de meserii. În cadrul acestora, ucenicii învaţă maximum un an şi cel mult jumătate din acest timp este dedicat studiilor teoretice, iar restul – activităţii practice la unităţile economice.

În situaţia din ţara noastră, când majo­ritatea întreprinderilor nu funcţionează la capacitate deplină, mulţi angajatori nu vor să-şi asume răspunderea de a lua la practi­că elevi ai şcolilor profesionale, care ulterior să poată rămâne pentru a munci la aceleaşi unităţi economice. În consecinţă, majorita­tea absolvenţilor acestor şcoli profesionale nu se pot angaja în câmpul muncii şi, re­spectiv, completează rândurile şomerilor.

Problema e că standardele profesionale elaborate în trecut nu corespund celor eu­ropene. În acest scop au fost create câteva comitete sectoriale, din care fac parte re­prezentanţi ai fiecăruia dintre cei trei parte­neri de dialog social. Standardele elaborate de aceşti experţi sunt încă destul de puţine şi, dacă ar fi dusă la bun sfârşit această re­formă, pregătirea profesională şi atestatele eliberate în ţara noastră ar fi recunoscute în spaţiul european.

Din cauza instabilităţii prin care trece ţara noastră, dar şi a insuficienţei mijloace­lor financiare, acest proces este suspendat de ceva vreme, comitetele sectoriale pentru elaborarea şi implementarea standardelor ocupaţionale europene nu activează. Lucru­rile mai avansează câte puţin datorită finan­ţărilor externe.

 

Preluarea standardelor

 

În situaţia actuală, o soluţie ar fi traduce­rea standardelor europene din alte limbi sau adaptarea celor româneşti, care au fost deja implementate şi chiar ajustate semnificativ. Mai mult, partea română s-a oferit să ne aju­te în această privinţă, este dispusă chiar să delege experţi în acest scop.

Adevărul e că, în ţările europene, şi nu­mărul persoanelor cu studii superioare este mult mai mic decât în ţara noastră. Cei mai mulţi dintre elevi beneficiază de orientare profesională încă din şcoală şi ştiu dinainte unde vor activa după absolvire, iar în timpul uceniciei lucrează o parte a zilei şi câştigă şi ceva bani.

Un alt aspect important ţine de automa­tizarea proceselor tehnologice. În legătură cu aceasta, până în 2030-2050, aproxima­tiv 40 la sută din locurile de muncă ar putea fi ocupate de roboţi. Totodată, în prezent, ia amploare lucrul casnic, oamenii încheie contracte şi lucrează la calculator acasă.

Cu toate acestea, problema pregătirii pro­fesionale a muncitorilor rămâne actuală, iar trecerea la noile standarde ocupaţionale este prevăzută şi în Acordul de Asociere a ţării noastre la Uniunea Europeană. Directivele în această materie urmează a fi implemen­tate de ţara noastră în termene cuprinse de la trei până la 15 ani, a mai precizat Nicolae Suruceanu.

 

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com