Reprezentanţii sindicatelor din ţara noastră ar putea crea, în corespundere cu practica existentă în mai multe state europene, un fond de solidaritate destinat organizării şi desfăşurării acţiunilor de protest axate exclusiv pe revendicări de ordin social-economic. O propunere în acest sens a fost înaintată recent membrilor Comitetului Confederal al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova.
Fondul de solidaritate este necesar, pentru ca, în zilele de desfăşurare a acţiunilor stradale, organizatorii să le poată asigura participanţilor hrană, un ceai fierbinte pe timp de iarnă sau apă de băut – vara, a precizat Mihail Hîncu, vicepreşedinte al CNSM. Or, vorbim despre lucrători cu un nivel insuficient de venituri şi care suportă neajunsuri materiale.
Iniţiativa a fost lansată în cadrul unor discuţii legate de solidarizarea sindicatelor de ramură cu cele din educaţie şi ştiinţă în cadrul acţiunilor de protest sub formă de pichetare a Guvernului, din această lună. Ca reacţie, toate sindicatele au decis să iasă la proteste cu câte un anumit număr de participanţi, iar unele dintre ele şi-au asumat şi o parte din costuri.
În practica internaţională, astfel de fonduri de solidaritate sunt create nu doar în mod nemijlocit în perioada de organizare şi desfăşurare a acţiunilor de protest. Ele există permanent, dar, cu părere de rău, nu şi în cazul ţării noastre.
„De aceea, am propus să creăm şi noi, cu timpul, un astfel de fond, ca să acoperim cheltuielile necesare pentru garanția unor aspecte legate de siguranţa participanţilor la protestele stradale”, a concretizat Mihail Hîncu.
În acest caz, nu poate fi însă vorba despre atragerea contra plată la proteste a anumitor persoane care nu sunt afectate de problemele revendicate, ci doar despre compensarea cheltuielilor suportate în legătură cu participarea la aceste acţiuni, a accentuat Mihail Hîncu.
În context, Nadejda Lavric, vicepreşedinta Federaţiei Sindicale a Educaţiei şi Ştiinţei, a precizat că,
în corespundere cu o decizie a Biroului Executiv al FSEŞ, participanţilor la acţiunea de protest din 17 ianuarie le-a fost acordată o diurnă în mărime de 40 de lei. Totodată, consiliile raionale ale acestei federaţii le-au compensat persoanelor membre de sindicat care au venit la proteste din teritorii cheltuielile de transport.
În legătură cu faptul că pichetarea nu a fost o activitate spontană, ci una planificată din timp, organizatorii au ştiut exact câţi lucrători vor participa la proteste, cine şi de unde sunt ei şi, mai ales, s-au asigurat că aceştia nu vor avea ore în ziua respectivă.
Nadejda Lavric a mai precizat că, la prima şedinţă ordinară din acest an a Consiliului General al FSEŞ, urmează să fie examinată o chestiune cu privire la crearea unui fond de susţinere a activităţilor de organizare şi desfăşurare a acţiunilor de protest.
În conformitate cu Legea Sindicatelor, acestea pot constitui fonduri de solidaritate, de şomaj, de grevă, de asigurare, de pensii, de investiţii, de culturalizare, pentru învăţământ şi pregătirea cadrelor, precum şi alte fonduri, necesare pentru soluţionarea sarcinilor statutare. Mijloacele băneşti ale sindicatelor sunt formate din taxele de înscriere şi cotizaţiile de membru, donaţii, venituri provenite din activitatea legală de întreprinzător.
