Reprezentanții misiunii Fondului Monetar Internaţional, care au sosit la Chișinău pe 18 septembrie, au avut o întâlnire cu conducerea Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.
Actuala vizită este altfel decât celelalte de până în prezent. Experții fac prima monitorizare a evoluţiei economiei după expirarea, în februarie, a Memorandumului semnat la începutul anului 2010. Astfel de misiuni au loc în ţările care au un nivel înalt de datorii faţă de FMI. Experţii oferă consultaţii privind acţiunile necesare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice. Moldova a ratat ultima tranşă, de peste 76 de milioane de dolari, în cadrul programului de finanţare cu FMI pe un termen de trei ani.
Emigrarea, pericol pentru viitorul țării
Reprezentanții FMI, de fiecare dată când se află în Republica Moldova, se întâlnesc cu liderii sindicali pentru a afla de la ei problemele reale cu care se confruntă salariații.
„Republica Moldova trece printr-o etapă crucială, iar cel mai mare pericol pentru viitorul țării este plecarea tinerilor peste hotare din cauza salariilor mici și a lipsei locurilor de muncă”, a declarat Oleg Budza, președintele CNSM, în cadrul întrevederii cu reprezentanţii FMI.
Oleg Budza a afirmat că, pentru a evita acest fenomen, sindicatele insistă a continua majorarea salariului minim, pe etape, până la valoarea minimului de existenţă, adică de 1600 de lei. „Dacă facem comparaţie cu mai multe ţări din Europa, salariul minim echivalează cu circa 50-60% din salariul mediu din economie. În timp ce în Republica Moldova salariul minim constituie doar 15% din salariul mediu pe economie . Cu așa salarii mici, majoritatea tinerilor vor pleca să-și caute un loc de muncă peste hotare, iar populația țării va îmbătrâni continuu. De aceea, solicităm ca reprezentanții FMI să abordeze această problemă în discuțiile cu prim-ministrul Iurie Leancă”, a declarat liderul sindical.
Președintele CNSM susține că Guvernul, împreună cu sindicatele, au elaborat un Plan de acţiuni în vederea minimizării practicii achitării salariilor „în plic” şi „muncii la negru”. Astfel, a fost modificat Codul muncii, pentru a-i obliga pe angajatori să aprobe statele de personal şi a le prezenta inspectoratelor teritoriale ale muncii.
Întreprinderile strategice nu ar trebui privatizate
„Sectorul informal lipseşte bugetul public naţional de circa 15 miliarde de lei. Formalizarea a cel puţin 1% din acest sector ar aduce în buget peste 150 de mil. de lei. Sindicatele insistă asupra urgentării adoptării tuturor actelor de implementare a planului nominalizat şi intensificării activităţii organelor de control şi anume ajustarea actelor legislative în scopul eliminării activităţilor informale, cum ar fi înregistrarea contractelor individuale de muncă la Inspecţia de Stat a Muncii”, a declarat Oleg Budza.
Liderul sindical a informat misiunea FMI că CNSM este împotriva privatizării întreprinderilor strategice din domeniul energetic, al transportului, comunicaţiilor etc. Oleg Budza a discutat și despre situația Băncii de Economii, menționând că este important ca investitorii să nu falimenteze banca și să poată în continuare acorda credite preferențiale pentru populație. Totodată, ca angajații băncii să nu rămână fără loc de muncă și să le fie achitate salariile la timp.
Liderii sindicatelor ramurale i-au informat pe reprezentanții FMI despre problemele cu care se confruntă sindicatele pe care le reprezintă.
Victor Talmaci, poreședintele Federaţiei Sindicatelor din Construcţii şi Industria Materialelor de Construcţii „SINDICONS”, a pus problema deportărilor în masă în ultimul timp a moldovenilor care muncesc în Federația Rusă. „Deportările ne pun în gardă. Nu se întreprinde nimic la nivelul celor două state. Mă refer la acorduri bilaterale prin care ar fi protejați cetățenii noștri. Noi, sindicatele, avem acorduri, dar e necesară și susținerea statului”, a menționat Victor Talmaci.
Ion Pîrgaru, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Comunicaţii, a vorbit, la rândul său, că sindicatele nu sunt împotriva reformelor și a privatizărilor atunci când acestea sunt benefice pentru economia țării și pentru angajați. „Nu prea avem exemple bune de privatizare. În scurt timp, întreprinderile își schimbă profilul, dau afară angajații. Așvrea ca investițiile făcute să fie monitorizate, iar la proces să participe și sindicatele”, a menționat Ion Pîrgaru.
Stabilitate macroeconomică
La rândul său, Max Alier, șeful Misiunii FMI, a specificat că scopul misiunii FMI curente este de a analiza situaţia economică din Republica Moldova, precum şi de a examina necesităţile de cooperare în vederea elaborării politicilor de asigurare a stabilităţii macroeconomice în ţara noastră.
„FMI susține formalizarea angajărilor, nu din necesarul ca statul să culeagă impozite, ci pentru că în economia formală productivitatea muncii este mai ma-re. Totodată, privatizarea poate aduce beneficiu întreprinderilor de stat, iar lucrul ar putea să se eficientizeze, să crească salariile și să fie oferite locuri noi de muncă”, afirmă Alier.
Referindu-se la beneficiile financiare ale FMI pentru Republica Moldova, șeful misiunii a menționat: „Beneficiile pe care le aducem în țară sunt mai puțin vizibile. Noi asigurăm stabilitatea macroeconomică, inflația la un nivel scăzut. Toate aceste lucruri se simt în economie, dar nu le putem vedea în formă materială”.
Șeful misiunii FMI a mai adăugat că stabilitatea în Banca de Economii este foarte importantă pentru imaginea țării, iar activitatea acesteia trebuie să fie supravegheată de Banca Națională a Moldovei.