Filosoful de la Slobozia Mare sau Odă Cărții prin „Pastile de minte”
După ce a scos o serie de lucrări ce ar face cinste oricărui „mânuitor de condei” („Eminescu şi fascinaţia cărţii”, Ch. 2002; „Peste secolele toate”, Ch. 2003; „Profunzimi de spirit: Interpretări filosofice şi deschideri literare”, Ch. 2003; „Nopţile oarbe”, Ch, 2005; „Nimic mai aproape”, Ch. 2006; „ABC-eu spiritual”, Ch. 2006; „Omul şi asteroidul Grebenicov”, Ch. 2008; „Confesiuni epistolare: M. Eminescu – V. Micle”, Ch. 2009; „Miracolul unei eterne iubiri: M. Eminescu – V. Micle”, Ch. 2009; „Eminescu şi cugetul german”, Ch. 2013; Dimitrie Cantemir: tentaţii metafizice”, Ch. 2013 ș.a.), Dumitru Păsat „a comis-o din nou”: recent, a ieșit din teascul lui Gutenberg cartea sa de eseuri și notițe lirosofice „Pastile de minte”.
Dumitru Păsat sau, cum îi spun amicii, „miticul Mitică”, este un bun prieten al tuturor prietenilor cărții. Între altele fiind spus, pe când eram student, iar el lucra ca bibliotecar la Biblioteca Națională (pe atunci, „N. K. Krupskaia”), le împrumuta „pe sub mână” celor în care avea încredere, pentru cel mult cinci zile, opere din secția de cărți rare. Așa am citit în timpul studenției „Delirul”, „Dum-nezeu s-a născut în exil” și alte cărți semnate de autori puși la index, care „erau văzuți cu ochi răi” de ideologii regimului de atunci.
În ultima sa lucrare, deși are un titlu mai puțin pretențios, ai zice ironic-peiorativ, care nu îți sugerează cine știe ce, Dumitru Păsat și-a luat ca „tovarăși de drum” personalități precum Aristotel, Eminescu, Marx, Heidegger, Goethe, Vulcănescu, Blaga, Confucius ș.a., cu care nicidecum nu te poți plictisi.
Până a ajunge să „disjunge” și să adune între aceleași coperți mari gânditori ai omenirii, revelând calități de publicist, istoric şi critic literar, filosof, bibliolog, eseist, poet, Dumitru Păsat a trecut prin
filiera sufletului său vagoane de cărți. Pe când era elev la Slobozia Mare, în timp ce colegii săi își luau merinde când mergeau la școală, Mitică lua cărți în traistă… (Dumitru spune undeva că Eminescu a fost bibliotecar în patru rânduri, în timp ce el a fost bibliotecar doar o singură dată – toată viața!). Este un exemplu clasic când, din consumator și propagator de cultură, omul devine creator. „Individul uman, ca „element socius”, trebuie să posede multiple disponibilități: de creator, consumator, valorizator, mediatizator etc., adică unul capabil să sesizeze ceea ce lipsește, să înțeleagă cum trebuie împlinit ceea ce este lipsă…”. Acesta este crezul de o viață al lui Dumitru Păsat.
Prin eseurile „Creația: act specific uman”, „Cartea: cel mai productiv element al cunoașterii”, „Cuvântul: efigia gândului desemnat”, Dumitru Păsat aduce un elogiu Cărții, Cunoașterii: „Citește! Ne îndeamnă și Mihai Eminescu, numai citind mereu, creierul tău va deveni un laborator nesfârșit de idei și de imagini”. Cartea este esența cea mai bună și cea mai pură a sufletului omenesc. Destinul multor copii depinde de faptul că este sau nu în casa părintească o bibliotecă a familiei, conchide autorul în context.
În studiile „Ontologia omului românesc în concepția lui Mircea Vulcănescu”, „Adevărul lui Karl Marx despre români”, „Gândirea filosofică: partea intrinsecă a conștiinței naționale”, Dumitru Păsat aduce date noi (cel puțin, pentru mulți dintre cititorii de la noi) despre calvarul, avatarurile și evoluția neamului, despre conjunctura și adevărul istoric, după care nu prea s-au dat în vânt semenii noștri, de aceea am ajuns unde suntem.
Cele mai multe dintre eseurile incluse în cartea „Pastile de minte” aduc „sămânță de adevăr” pentru cei care îl caută, idei și cugetări ale marilor gânditori de pe mapamond. Singurul amendament pe care l-am sugera (dacă ni s-ar cere) e că cititorul nu prea avizat ar trebui luat mai ușor, în timp ce autorul începe cartea abrupt, cu eseurile filosofice „Martin Heidegger despre sensul ființării ființei în timp”, „Revelația eminesciană a ființei umane”, „Condiția umană în viziunea lui Anton Dumitriu”, lucrări mai greu „digerabile” fără o pregătire elementară a cititorului. Și tirajul mult prea mic pentru un popor avid de lectură.
În rest, lectori salutem, vorba miticului Mitică.
-
Filosoful de la Slobozia Mare sau Odă Cărții prin „Pastile de minte”
25 ianuarie, 16:30 | 0 comentarii -
Copiii secolului XXI au scris mesaje pentru Mihai Eminescu
22 ianuarie, 16:25 | 0 comentarii -
Un nou serviciu la filiala Bibliotecii „Ovidius”
29 iunie, 11:45 | 0 comentarii -
Cele mai bune cărţi din 2016, premiate de Uniunea Scriitorilor
27 iunie, 13:15 | 0 comentarii -
Sindicatele au susţinut organizarea primului concert al interpretului Viorel Mahu
19 mai, 12:15 | 0 comentarii -
Cultura, o stare de spirit. Locuitorii din Tvardița, susţinuţi de sindicate şi de unii agenţi economici
17 mai, 15:30 | 0 comentarii -
Ample manifestări de suflet în amintirea Poetului nepereche Mihai Eminescu
22 ianuarie, 9:16 | 0 comentarii -
A fost decernat premiul câştigătorului Concursului-recital „Valeriu Cupcea”
24 decembrie, 9:20 | 0 comentarii -
Teatrele care bucură copiii cu spectacole s-au adunat „Acasă la Guguţă”
1 decembrie, 16:35 | 0 comentarii -
Teatrul „Licurici”, o lume unde păpuşile prind viață
21 octombrie, 12:45 | 0 comentarii