Filosoful de la Slobozia Mare sau Odă Cărții prin „Pastile de minte”

Ilie Lupan
Vocea Poporului, 25.01.2018

   

pastile-de-minte

 

După ce a scos o serie de lucrări ce ar face cinste oricărui „mânuitor de condei” („Eminescu şi fascinaţia cărţii”, Ch. 2002; „Peste secolele toate”, Ch. 2003; „Profun­zimi de spirit: Interpretări filosofice şi deschideri literare”, Ch. 2003; „Nopţile oarbe”, Ch, 2005; „Nimic mai aproape”, Ch. 2006; „ABC-eu spiritual”, Ch. 2006; „Omul şi asteroidul Grebenicov”, Ch. 2008; „Confesiuni epistolare: M. Eminescu – V. Micle”, Ch. 2009; „Miracolul unei eterne iubiri: M. Eminescu – V. Micle”, Ch. 2009; „Eminescu şi cugetul german”, Ch. 2013; Dimitrie Cantemir: tentaţii metafizice”, Ch. 2013 ș.a.), Dumitru Păsat „a comis-o din nou”: recent, a ieșit din teascul lui Gutenberg cartea sa de eseuri și notițe lirosofice „Pastile de minte”.

 

Dumitru Păsat sau, cum îi spun amicii, „miticul Mitică”, este un bun prieten al tuturor prietenilor cărții. Între altele fi­ind spus, pe când eram student, iar el lucra ca bibliotecar la Bi­blioteca Națională (pe atunci, „N. K. Krupskaia”), le împrumu­ta „pe sub mână” celor în care avea încredere, pentru cel mult cinci zile, opere din secția de cărți rare. Așa am citit în tim­pul studenției „Delirul”, „Dum-nezeu s-a născut în exil” și alte cărți semnate de autori puși la index, care „erau văzuți cu ochi răi” de ideologii regimului de atunci.

În ultima sa lucrare, deși are un titlu mai puțin pretențios, ai zice ironic-peiorativ, care nu îți sugerează cine știe ce, Dumitru Păsat și-a luat ca „tovarăși de drum” personalități precum Aris­totel, Eminescu, Marx, Heide­gger, Goethe, Vulcănescu, Blaga, Confucius ș.a., cu care nicidecum nu te poți plictisi.

Până a ajunge să „disjunge” și să adune între aceleași coperți mari gânditori ai omenirii, reve­lând calități de publicist, istoric şi critic literar, filosof, bibliolog, eseist, poet, Dumitru Păsat a tre­cut prin 

filiera sufletului său va­goane de cărți. Pe când era elev la Slobozia Mare, în timp ce cole­gii săi își luau merinde când mer­geau la școală, Mitică lua cărți în traistă… (Dumitru spune undeva că Eminescu a fost bibliotecar în patru rânduri, în timp ce el a fost bibliotecar doar o singură dată – toată viața!). Este un exemplu clasic când, din consumator și propagator de cultură, omul de­vine creator. „Individul uman, ca „element socius”, trebuie să po­sede multiple disponibilități: de creator, consumator, valorizator, mediatizator etc., adică unul ca­pabil să sesizeze ceea ce lipsește, să înțeleagă cum trebuie împlinit ceea ce este lipsă…”.  Acesta este crezul de o viață al lui Dumitru Păsat.

Prin eseurile „Creația: act spe­cific uman”, „Cartea: cel mai pro­ductiv element al cunoașterii”, „Cuvântul: efigia gândului de­semnat”, Dumitru Păsat aduce un elogiu Cărții, Cunoașterii: „Citește! Ne îndeamnă și Mihai Eminescu, numai citind mereu, creierul tău va deveni un labo­rator nesfârșit de idei și de ima­gini”. Cartea este esența cea mai bună și cea mai pură a sufletului omenesc. Destinul multor copii depinde de faptul că este sau nu în casa părintească o bibliotecă a familiei, conchide autorul în context.

În studiile „Ontologia omului românesc în concepția lui Mir­cea Vulcănescu”, „Adevărul lui Karl Marx despre români”, „Gân­direa filosofică: partea intrinsecă a conștiinței naționale”, Dumitru Păsat aduce date noi (cel puțin, pentru mulți dintre cititorii de la noi) despre calvarul, avataru­rile și evoluția neamului, despre conjunctura și adevărul istoric, după care nu prea s-au dat în vânt semenii noștri, de aceea am ajuns unde suntem.

Cele mai multe dintre eseurile incluse în cartea „Pastile de min­te” aduc „sămânță de adevăr” pentru cei care îl caută, idei și cugetări ale marilor gânditori de pe mapamond. Singurul amen­dament pe care l-am sugera (dacă ni s-ar cere) e că cititorul nu prea avizat ar trebui luat mai ușor, în timp ce autorul începe cartea abrupt, cu eseurile filo­sofice „Martin Heidegger despre sensul ființării ființei în timp”,  „Revelația eminesciană a ființei umane”, „Condiția umană în vizi­unea lui Anton Dumitriu”, lucrări mai greu „digerabile” fără o pre­gătire elementară a cititorului. Și tirajul mult prea mic pentru un popor avid de lectură.

În rest, lectori salutem, vorba miticului Mitică.

 

Versiunea completă a articolului este disponibilă doar pentru abonații ziarului "Vocea poporului"!
Abonamentul poate fi perfectat în cadrul redacției ziarului: str. 31 august 1989, 129, etajul IV, mun. Chisinau, MD-2012, tel:. 373 (22) 23 40 93, tel / fax:. 373 (22) 23 41 96, precum și la întreprinderile: Posta Moldovei SA, Moldpresa SA, Pressinform-Curier. Detalii aici.