26 octombrie 2020
Chisinau
Fără categorie

Federaţia „Sindindcomservice” a dovedit în instanţă: Contractul colectiv de muncă este lege

Loading
Fără categorie Federaţia „Sindindcomservice” a dovedit în instanţă: Contractul colectiv de muncă este lege
Federaţia „Sindindcomservice” a dovedit în instanţă: Contractul colectiv de muncă este lege

sindicomservice

 

Probleme cu care se confruntă la locul de muncă, modalităţi de soluţionare a acestora şi cum liderii sindicali îmbunătăţesc condiţiile de muncă ale salariaţilor dintr-o ramură care prestează servicii unei bune părți din populație, au fost discutate, vinerea trecută, la redac­ţia „Vocea poporului”, în cadrul Clubului de dialog cu genericul „Ceaiul de la ora 10”.

 

La întrunire au participat Ana Seli­na, preşedinta Federaţiei Sindicate­lor Lucrătorilor din Sfera Deservi­rii Sociale şi Producerii de Mărfuri „Sindindcomservice”, Valeriu Bol­şoi, preşedintele comitetului sin­dical al Întreprinderii Municipale „Regia Autosalubritate”, Lavrentie Râjalo, preşedintele comitetului sindical al „Regiei Transport Elec­tric Chişinău” (RTEC), Angela Oz­erova, preşedinta comitetului sin­dical al Întreprinderii municipale „Direcţia de troleibuze Bălţi”, Ale­xandru Drebot, preşedintele comi­tetului sindical al SA „Termoelec­trica”.

 

– Pentru început, doamnă Selina, vă rog să faceți o caracteristică succintă a ramurii în care activea­ză sindicaliștii dvs.

 

Ana Selina: Ramura care întruneşte salariaţii din cadrul Federaţiei „Sindind­comservice” este destul de complicată, dar importantă din punct de vedere social. Indiferent de ce salarii avem, este impor­tant ca cetățenii să beneficieze de servicii accesibile şi de calitate. Oricât am obţine de la Guvern, este foarte important cum activează comitetele sindicale şi ce pot face ele pentru a îmbunătăţi nivelul de salariza­re şi condiţiile  de muncă. Este important ca cerinţele salariaţilor faţă de administra­ţie să fie oglindite în contractele colective de muncă la nivel de unitate, în Conven­ţia colectivă la nivel de ramură. De aceea, Consiliul Federaţiei „Sindindcomservice” acordă o mare importanţă instruirii acti­vului sindical, schimbului de experienţă. La baza activităţii comitetelor sindicale se află Convenţia colectivă la nivel de ramură, care este valabilă pană în decembrie 2016.

Suntem pe punctul de a începe negoci­erile  pentru a încheia o nouă convenţie la nivel de ramură. Aceasta va fi elaborată în corespundere cu actele legislative şi nor­mative în vigoare, conform prevederilor mai multor convenţii ale Organizaţiei In­ternaţionale a Muncii, în corespundere cu Carta Socială Europeană. Nu vom admite restanţe la plata salariilor şi reducerea lo­curilor de muncă. Convenţia colectivă la nivel de ramură îi apără şi pe angajatori, pentru că toate întreprinderile din gospo­dăria locativ-comunală sunt municipale, astfel că administratorii întreprinderilor încheie contracte individuale de muncă cu primarii.  Actuala Convenţie la nivel de ra­mură prevede că, dacă angajatorul iese din componenţa Asociaţiei Patronale a Servici­ilor Publice, el este obligat să respecte pre­vederile documentului respectiv. În sfera noastră sunt profesii neprestigioase, ca să zic aşa, de aceea, la negocierea Convenţiei colective la nivel de ramură o atenţie spo­rită se va acorda plăţii pentru vechime în muncă şi pentru coeficientul de complexi­tate. De exemplu, la SA „Edilitate”, plata pentru vechime în muncă constituie 

40 la sută din salariu, deşi actele normative în vigoare prevăd că acest spor este de 30 la sută. Convenţia prevede un regim redus de muncă pentru mamele care au trei şi mai mulţi copii, pentru mamele care au copii cu nevoi speciale. Sunt prevăzute şi alte re­glementări în ceea ce priveşte regimul de muncă şi de odihnă, în care se ţine cont de faptul că sfera prestări servicii are un pro­gram continuu.

 

– Dle Lavrentie Râjalo, mai mulţi angajaţi ai Regiei Transport Elec­tric se plâng de faptul că au un regim de muncă infernal. Câţiva taxatori ne-au relatat că li se cere îndeplinirea unui plan, de exem­plu, câteva mii de lei pe zi de la vân­zarea biletelor, iar ei nu au cum să îl îndeplinească. Şi mai dificil le vine să îndeplinească acest plan pe timp de vară, când în transport sunt puţini elevi, studenţi. În cali­tate de preşedinte al comitetului sindical, cum încercaţi să îi susţi­neţi?

 

– Situaţia e un pic altfel. Planul nu este stabilit pentru un an, ci este flexibil de la o lună la alta. Vara sunt mai puţine tro­leibuze la linie. De la 1 septembrie, avem 298 de troleibuze la linie, iar vara – 230. Trebuie să ţinem cont şi de salariații care au lucrat până la ora trei noaptea şi în așa caz cum să iasă ei a doua zi iar la muncă? La întreprinderea noastră, orarul de lucru este flexibil, sunt persoane care activează 12 ore, altele – 7- 8 ore. În Republica Mol­dova există 24 de categorii de pasageri care circulă gratis cu transportul urban. Muni­cipalitatea compensează aceste cheltuieli pentru unele categorii de pasageri, dar ce facem cu angajaţii Ministerului Apărării, ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Ser­viciului Pază de Stat? Banii ar trebui să vină de la Guvern la Primărie, care ulterior să-i transfere în contul Regiei Transport Electric Chişinău. Eu nu cred că Guvernul a transferat vreodată banii respectivi în contul Primăriei. De obicei, Executivul ia bani de la municipalitate şi înapoi nu îi mai întoarce. Astfel, reiese că deservim aceste categorii de pasageri pe gratis. Acest fapt ne diminuează posibilităţile ca să susţinem angajaţii prin salarii mai mari.

 

– Aveţi program de instruire pentru taxatori? Am observat că ei creea­ză de multe ori situaţii tensionate la locul de muncă…

 

Lavrentie Râjalo: Activez în cadrul RTEC de 38 de ani. Înainte, ca să te înscrii la cursuri de şoferi, trebuia să absolveşti zece clase, în prezent, îi luăm şi cu certi­ficate de absolvire a nouă clase. Vin să lu­creze în calitate de taxatori pensionari şi persoane care nu au un loc de muncă. 60 la sută dintre taxatori activează stabil la RTEC – câte 12-15 ani, şi ei ştiu cum să se comporte cu oamenii. Taxatorul e munci­tor de categoria I, la începutul activităţii este instruit şi este trimis pe rută. Din pă­cate, nu toţi angajaţii pot lucra cu oamenii. Şi nu toţi oamenii pot lucra şoferi.

 

Valeriu Bolşoi: E o problemă a soci­etăţii noastre. Haideţi să vedem ce cadre educăm în şcoală. Din păcate, avem tineri care după absolvirea şcolii citesc pe silabe.

 

Lavrentie Râjalo: Un taxator, dacă îndeplineşte norma, primeşte un salariu de 3000-3500 de lei, iar asta e foarte puţin. În prezent, conform Contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, salariaţii noş­tri beneficiază de plăţi suplimentare pen­tru vechime în muncă, pentru coeficientul de complexitate. Cu toate acestea, există o fluctuație mare de personal. O soluţie ar fi să scoatem taxatorii şi să punem aparate electronice, dar vor fi desființate circa 700 de locuri de muncă. Am încercat să le cre­ăm condiţii de muncă, am instalat sobe de încălzire în troleibuze.

 

Angela Ozerova: La Bălţi există ace­leaşi probleme, dar, ca urmare a dialogului social, taxatorilor din municipiu li se achi­tă plăţi stimulatorii, din vara anului cu­rent. Dacă taxatoarea îndeplineşte planul de la 100 la 104%, i se achită suplimentar un adaos de 2,5% din salariu, de la 104 la 105% – se achită un procent mai mare. Am avut multe plângeri din partea taxatorilor că nu puteau îndeplini planul. În prezent, 80 la sută dintre taxatorii noştri îndepli­nesc planul.

 

Lavrentie Râjalo: La întreprinderea noastră astfel de plăţi se achită de mai mult timp, aplicăm plăţi stimulatorii şi în cazul în care taxatorul îndeplineşte planul în proporţie de 90 la sută. Totodată, avem vestiare pentru muncitori, boilere cu apă caldă, la toate staţiile terminus sunt insta­late frigidere, care au fost procurate din banii comitetului sindical. Acum, CNSM a propus să se dea tichete de masă. Sunt bune, dar ar fi mai bine ca oamenii să pri­mească adaos la salariu pentru mâncare. De ce să impunem salariaţii să ia aceste tichete de masă, pentru ca să îmbogăţim anumite persoane? O să iasă exact cum a fost cu laptele pentru condiţii nocive de muncă. Angajații luau pachetele cu lapte şi le duceau acasă. Ne străduim să-i sfătuim că laptele trebuie consumat anume la locul de muncă.

 

– Doamnă Ozerova, la Direcţia de troleibuze Bălţi a fost o situaţie tensionată timp de mai mulţi ani. Cum soluţionaţi conflictele la lo­cul de muncă?

 

Angela Ozerova: Într-adevăr, situaţia a fost dificilă, din cauză că se schimbau des conducătorii întreprinderii, iar unii dintre manageri nu erau specialişti în domeniu. Avem un contract colectiv nou la nivel de unitate, pentru anii 2016-2019. Unii con­ducători refuzau să achite plăţi pentru ac­tivitate în zile de sărbătoare, dar după ce le arătam Convenţia colectivă la nivel de ramură, situaţia se schimba. Noul contract la nivel de întreprindere prevede mai mul­te înlesniri pentru muncitori. De exemplu, am adăugat concediu pentru taţii care au copii nou-născuţi. Cu prilejul zilelor de naştere la jubilee, angajaţii primesc premii și beneficiază de o zi liberă plătită. În plus, se acordă ajutoare materiale la concediu, zile suplimentare la concediu pentru acti­vitate în condiţii nocive. Au fost perioade când salariile se achitau cu întârziere de o lună. Am studiat legislaţia, veneam în fi­ecare zi cu legea în mână la director şi îi dovedeam că legea nu este recomandabilă, ci obligatorie. Cu trei luni înainte de expi­rarea vechiului contract, am convocat şe­dinţa comisiei pentru negocieri din cadrul întreprinderii. Directorul nu prea era de acord să negocieze, zicea că pentru ce ne trebuie acest contract. La uşa lui se adunau zeci de salariaţi, care se adresau cu diferite probleme. I-am zis că aceste probleme ar putea fi evitate dacă acestea ar fi reflectate în Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.

 

Ana Selina: Mulţi lideri sindicali gre­şesc atunci când merg să negocieze tete-a-tete cu angajatorii. E nevoie şi de susţine­rea salariaţilor. La Direcţia de troleibuze Bălţi au fost conflicte destul de complica­te, dar acestea au fost soluţionate, pentru că preşedintele comitetului sindical a fost susţinut de majoritatea salariaţilor de la întreprindere.

 

Valeriu Bolşoi: Activez în calitate de preşedinte al comitetului sindical de 15 ani. În acest răstimp, practic, nu am în­tâmpinat piedici din partea angajatorului în ceea ce priveşte respectarea prevederi­lor Convenţiei colective la nivel de ramură. Avem la întreprindere un contract colectiv la nivel de unitate, care este valabil până la sfârşitul anului 2017. Potrivit contrac­tului, şoferii de clasa I beneficiază de spo­ruri în valoare de 25 la sută din salariu, iar cei de clasa II  – de sporuri de 10 la sută. Toate vestiarele sunt încălzite pe timp de iarnă, avem apă caldă şi apă rece tot anul. În 2014, am dus tratative cu administraţia întreprinderii şi, din ianuarie 2015, comi­tetul sindical împreună cu administraţia întreprinderii achită fiecărui angajat adaos la salariu pentru angajaţii care iau masa la cantina Regiei „Autosalubritate”. Avem punct medical, unde se efectuează diferi­te proceduri fizioterapeutice, dispunem de sală de sport. Dar avem şi o sumede­nie de probleme. Majoritatea unităţilor de transport au un termen depăşit de uzură. Conform legii, o autospecială poate func­ţiona şapte ani. În acelaşi timp, cele mai noi maşini, să le zic aşa, au 12-15 ani. Avem şi unităţi de transport de pe timpul URSS. Suntem o întreprindere care activează la autogestiune şi am putea să procurăm ma­şini noi, dar legea nu ne permite, trebuie să fie neapărat achiziţii publice. La aceste achiziţii, pot să ni se propună unităţi de transport de mâna a doua, care la fel au un grad sporit de uzură. Acum câţiva ani, am procurat maşini de tip „Mercedes”, dar acum nu ne permitem, pentru că trebuie să le cumpărăm doar în baza achiziţiilor publice. Aceeaşi procedură de licitaţie se aplică şi în cazul procurării utilajului. O altă problemă ar fi fluctuaţia cadrelor. Ti­nerii vin, lucrează jumătate de an şi plea­că, pentru că în afară de salarii neatractive şi condiţii bune de muncă nu le putem ofe­ri nimic. Unui tânăr muncitor de la Regia „Autosalubritate” i se achită un salariu de 3500-4000 de lei, salariul mediu la între­prindere fiind de 6000 lei. Dacă o persoa­nă lucrează în zi de odihnă sau de sărbă­toare, i se achită plăţi suplimentare.

Lavrentie Râjalo: La RTEC este sa­natoriu–profilactoriu, unde angajaţii achită pentru un bilet de tratament de 11 zile doar 300 de lei. Din aceşti 300 de lei, 200 de lei i le întoarce angajatului co­mitetul sindical. Avem bază de odihnă la Vadul lui  Vodă, cu cantină. La Direcţia troleibuze Bălţi e o altă situaţie, pentru că acolo  conducătorul este tânăr şi el nu ştie că Contractul colectiv de muncă la nivel de întreprindere îl apără şi pe angajator. Am dovedit în instanţa de judecată că Contrac­tul colectiv de muncă are statut de lege.

 

Ana Selina: Federaţia „Sindindcom­service” a inițiat 10 procese de judecată, prin care ceream să se plătească zilele libe­re și de sărbătoare în care angajații lucrea­ză. Lavrentie Râjalo a fost primul în acest sens şi a câştigat procesul.

 

Angela Ozerova: Până în anul 2015, unităţile de transport de la Direcţia de tro­leibuze Bălţi aveau un grad sporit de uzură, unele troleibuze aveau chiar 40 de ani. Dar în 2015 am procurat 23 de troleibuze, cu banii dintr-un credit european. Totodată, am reuşit să reparăm vestiarele pentru lă­cătuşi, să instalăm boilere cu apă caldă.

Alexandru Drebot: SA „Termoelec­trica” este o întreprindere nouă, fondată în iunie 2015, după ce au fuzionat trei în­treprinderi. La 1 decembrie 2015, am sem­nat Contractul colectiv de muncă la nivel de întreprindere, pentru o perioadă de trei ani. Salariul mediu pe întreprindere este mai mare decât la alte unităţi şi depăşeşte 6000 de lei. Nu avem restanţe la salarii. La întreprindere se aplică cel mai mare coe­ficient pentru complexitate, de 1,35. Per­soanele care au o vechime în muncă mai mare de 10 ani, beneficiază de 50% adaos la salariu, când pleacă în concediu anual de odihnă. Se achită şi sporuri pentru ve­chime în muncă, de până la 30 la sută din salariu, se achită plăţi suplimentare pen­tru condiţii nocive de muncă. În prezent, negociem un acord adiţional la Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, care va include modificările recente la legislaţia muncii. Totodată, ne dorim să instalăm la întreprindere dozatoare de apă. În urma dialogului cu administraţia SA „Termo­electrica”, în anul curent am inaugurat o sală de sport pentru salariaţii de la între­prindere, care se află pe str. Meşterul Ma­nole din capitală. Ne propunem ca fiecare loc de muncă să fie asigurat cu frigider şi cuptor cu microunde. Avem două puncte medicale, se procură bilete de tratament la Sanatoriul „Constructorul”, atât din mij­loacele Federaţiei „Sindindcomservice”, cât şi din resursele financiare ale comite­tului sindical de la „Termoelectrica”. La întreprindere activează un comitet privind securitatea muncii. În luna septembrie a fi­ecărui an, salariaţii fac un control medical pe socoteala întreprinderii. În anul curent, directorul SA „Termoelectrica”, Veaceslav Eni, a semnat un ordin privind atestarea personalului şi a locurilor de muncă. Cu sprijinul Uniunii Europene, am imple­mentat standardul de calitate ISO 2016, avem un management înalt şi cerinţe înal­te faţă de salariaţi, de aceea ei și primesc salarii mari. Contractul colectiv la nivel de întreprindere prevede asigurarea tuturor salariaţilor, membri de sindicat, în caz de accidente de muncă.

 

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com