15 decembrie 2019
Chisinau
Fără categorie

Experţii risipesc optimismul guvernatorului BNM

Loading
Fără categorie Experţii risipesc optimismul guvernatorului BNM
Experţii risipesc optimismul guvernatorului BNM
preturi-moldova

Foto: flux.md

Vom trăi bine. Scumpirile ne vor enerva încă o lună – două, adică până la sfârşitul primei jumătăţi a anului, după care pre­ţurile o vor lua în jos. Astfel încât inflaţia în 2014 nu se va ridica mai sus de cota de 5,2 la sută sau cu 0,2 puncte procentuale mai mică decât se pronosticase anterior. Cât priveşte evoluţia inflaţiei pentru anul viitor, previziunile sunt de-a dreptul în­cântătoare. Nici semn de scumpiri. Dim­potrivă, preţurile ar putea să cadă până la 4,3 la sută, adică cu aproape un procent sub nivelul prognozei pentru anul de faţă.

 

 

Asemenea previziuni excesiv de opti­miste au fost rostite de Dorin Drăguţanu, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldo­vei, în cadrul recentei prezentări a inflaţiei pe ţară pentru următoarele opt trimestre. Conducătorul principalei instituţii a statu­lui responsabilă de stabilitatea preţurilor a avansat ideea că scumpirile ar putea fi posibile până la începutul lunii iulie anul curent, îndeosebi pe segmentul produse­lor alimentare. În schimb, în a doua jumă­tate a anului „se va înregistra o încetinire mai accentuată a inflaţiei”.

În opinia guvernatorului BNM, preţu­rile la combustibil vor continua să aibă o influenţă minoră asupra creşterii nive­lului general al preţurilor. De asemenea, se anticipează o accentuare a încetinirii ritmului de creştere a preţurilor la hrană, pentru că, explică Dorin Drăguţanu, pre­ţurile mondiale la produsele alimentare vor continua scăderea.

 

FAO prevesteşte o scumpire a hranei

 

Din păcate, afirmaţiile, previziunile excesiv de optimiste ale guvernatorului BNM sunt risipite de studiile, datele or­ganismelor internaţionale, de calculele experţilor din ţara noastră. Chiar nu ştiu ce se va întâmpla cu preţurile mondiale la combustibil şi nici nu presupun dacă se va găsi cineva să lanseze anumite prognoze privind evoluţia acestora câtă vreme SUA, Uniunea Europeană pun la cale un plan de izolare a Rusiei, unul dintre cei mai mari producători de petrol şi de gaze din lume.

Cât priveşte parcursul preţurilor mon­diale la produsele alimentare, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) constată că acestea au atins, la finele primului trimestru, cel mai ridicat nivel din ultimii ani, din cauza con­diţiilor meteo nefavorabile, îndeosebi din SUA şi Brazilia, şi a tensiunilor geopolitice din regiunea Mării Negre. Mai rău, FAO estimează că anul acesta producţia mon­dială de cereale va fi cu două procente mai mică decât recolta înregistrată în 2013.

 

Riscurile care planează asupra economiei ţării

 

Nici experţii noştri nu împărtăşesc op­timismul exagerat al guvernatorului BNM. Bunăoară, un studiu al Institutului Naţio­nal de Cercetări Economice (INCE) ţinteş­te o creştere a preţurilor de 5,5 la sută, cu 0,3% mai mare decât cea anunţată de Dorin Drăguţanu. Creşterea economică va fi sub 4 procente, adică de două ori şi ceva mai joasă faţă de anul trecut, explică Ale­xandru Stratan, directorul INCE.

Dar s-ar putea să fie şi mai rău. Mai ales pe fundalul tensionării relaţiilor din­tre Ucraina şi Rusia, al recesiunii econo­miei din ţara vecină de la răsărit şi apli­cării noilor restricţii de către Moscova în raport cu imigranţii moldoveni. Nu este exclusă extinderea regimului de embargo asupra exporturilor moldoveneşti în Fe­deraţia Rusă. Deşi anul agricol pare să fie unul bun, potrivit lui Alexandru Stratan, recolta va fi mai mică cu cinci la sută faţă de 2013. Nu vor veni mai mulţi bani de la moldovenii care lucrează în străinătate. După calculele INCE, fluxul remiterilor s-ar putea subţia cu trei procente, după ce anul trecut a crescut cu 10 la sută. Este de aşteptat ca să fie trimişi mai puţini bani în ţară, în primul rând, din Federaţia Rusă.

 

Să fim pregătiţi pentru ce-i mai rău

 

Prognozele INCE nu sunt de neglijat, pentru că, după cum recunoaşte ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, calculele aces­tei instituţii privind evoluţia economiei ţării pe anul trecut s-au dovedit a fi cele mai exacte. Unde mai pui că previziunile colaboratorilor Institutului aproape că se suprapun peste prognozele Fondului Monetar Internaţional, care estimează o creştere economică de doar 3,5 la sută, iar Banca Mondială ne surprinde cu o extin­dere a produsului intern brut al ţării de doar 2%. Iar previziunile centrului anali­tic „Expert-Grup”, în genere, ne dă gata: indicele avansului economic, anul acesta, de abia dacă se va ridica deasupra cotaţiei zero.

Pe cine să credem? Pe guvernatorul BNM, cu promisiuni de viaţă bună, sau pe experţii autohtoni, instituţiile internaţio­nale, cu previziuni sumbre? Soluţia ne-o dă un principiu al reuşitei omului de afa­ceri german: gândeşte-te la bine, dar pre­găteşte-te pentru ce-i mai rău!

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com