26 octombrie 2020
Chisinau
Fără categorie

Există soluții pentru colapsul demografic în țara noastră?

Loading
Fără categorie Există soluții pentru colapsul demografic în țara noastră?
Există soluții pentru colapsul demografic în țara noastră?

demografie

 

Populația în Republica Moldova este în continuă scădere. În următo­rii ani, se așteaptă o scădere și mai mare, fapt care va diminua pute­rea economică a localităților și care ar putea duce la dispariția unor localități. Acestea sunt unele dintre concluziile Indicelui Integral Teritorial de Securitate Demografică (IITSD), elaborat de către In­stitutul Național de Cercetări Economice și Centrul de Cercetări De­mografice în parteneriat cu UNFPA (Fondul ONU pentru Populație) și Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei.

 

Unele localități riscă să dispară

 

Indicele teritorial demografic al munici­piului Chişinău este cel mai înalt din ţară. Acest lucru se datorează migraţiei interne din alte raioane ale ţării. Totodată, rata fer­tilităţii este printre cele mai scăzute din ţară, menţionează specialiştii Centrului de Cerce­tări Demografice.

„Cei care se ocupă de afaceri, de busi-ness, au intenţia de a dezvolta o afacere într-o regiune sau într-un raion, provocările sunt foarte mari şi, dacă nu vor fi luate unele măsuri urgente de redresare a situaţiei, exis­tă toate şansele ca unele localităţi să dispară odată cu pierderea potenţialului economic”, a menționat directorul Institutului Național de Cercetări Economice, Alexandru Stratan.

Indicele teritorial demografic este con­struit în bază a patru criterii: dezvoltarea demografică, sănătatea populației, siguran-ța socială și condițiile pe piața forței de muncă.

IITSD în profil teritorial oscilează în li­mitele a 70,2–44,6 puncte, diferența din­tre valoarea maximă și minimă constituind 36,5%. Nici una dintre unitățile adminis­trativ-teritoriale ale țării nu se apropie de valoarea maximă a punctajului posibil (100 puncte), acest fapt accentuând gradul scăzut al securității demografice, determinat de va­lorile joase ale indicilor compoziți: indicele demografic, al sănătății, indicele social și cel economic, ceea ce, la rândul său, prezintă o reflectare a crizei socioeconomice de lungă durată în care se află Republica Moldova și a tendințelor demografice negative.

 

Chișinăul, cel mai populat oraș

 

Cel mai înalt punctaj acumulează două municipii. Este vorba de Chișinău și Bălți, însă cu o diferență semnificativă. Munici­piul Chișinău a obținut 70,2 puncte, iar mu­nicipiul Bălți – 60,6 puncte.

Un punctaj relativ ridicat au acumulat 

trei raioane din zona centru, apropiate de municipiul Chișinău: Dubăsari – 58,7, Ialo­veni – 56,6 și Anenii Noi – 55.

„Pentru celelalte raioane, acesta este în scădere, cel mai mic punctaj acumulând trei raioane din nord: Briceni, Dondușeni și Oc­niţa. Acest punctaj scăzut a fost determinat de gradul înalt de îmbătrânire demografică, rata fertilităţii scăzută şi de refluxul migraţi­onal”, ne-a spus șefa Centrului de Cercetări Demografice, Olga Gagauz.

Anastasia Oceretnîi, viceministru al Muncii, Protecției Sociale și Familiei, a menționat că relaţia dintre situaţia socioe­conomică şi evoluţia populaţiei are un ca­racter reciproc. Situaţia socioeconomică are un efect direct asupra dinamicii proceselor demografice. Totodată, forţa de muncă, po­pulaţia reprezintă un factor-cheie al proce­sului de producţie şi, prin urmare, determi­nă dezvoltarea economică. Dacă în perioada anterioară situaţia socioeconomică precară a dus la deteriorarea indicatorilor demografici principali, în perspectiva medie şi de lungă durată, impactul factorului demografic asu­pra economiei va fi mai accentuat decât re­laţia inversă. Doar obţinerea unor schimbări pozitive importante în dezvoltarea socio­economică constituie o premisă pentru îmbunătăţirea indicatorilor demografici şi Republica Moldova, a punctat Anastasia Oceretnîi.

 

Măsurile care se impugn

 

Printre măsurile care se impun a fi lua­te în cel mai scurt timp, experții recoman­dă autorităților să creeze condiții favorabile pentru naşterea şi educarea copiilor prin facilitarea accesibilităţii locuinţelor (prin sistemul de credite preferenţiale, reducerea costului locuinţei la naşterea celui de-al doi­lea, al treilea şi următorilor copii, obţinerea locuinţelor de tip social), îmbinate cu posi­bilităţile de realizare profesională şi acţiuni de echilibrare pe plan familial şi profesional. Impactul acestor măsuri poate stimula cre­area de noi familii în condiţii mai bune, im­plicit, contribuind la diminuarea emigraţiei şi la creşterea demografică”, menționează experții. De asemenea, aceștia propun redu­cerea mortalităţii prin ameliorarea sănătă­ţii copiilor şi adolescenţilor prin măsuri de profilaxie a traumatismului şi intoxicaţiilor, prevenirea comportamentului deviant (fu­matul, abuzul de alcool, consumul de dro­guri). Totodată, aici se impune propagarea modului de viaţă sănătos, menţinerea stării de sănătate fizică şi psihică pe parcursul întregii vieţi, dezvoltarea culturii fizice şi a sportului, organizarea odihnei active. De asemenea, ameliorarea sănătăţii populaţiei în vârsta aptă de muncă prin profilaxia tra­umatismului şi a intoxicaţiilor, în special, la locul de muncă.

În aceste măsuri se înscrie și reducerea migraţiei populaţiei, în special, a migraţiei de muncă, a celei circulare, preîntâmpina­rea transformării acestora în migraţia defi­nitivă prin dezvoltarea pieţei muncii, creş­terea salariilor şi ameliorarea standardelor de viaţă.

„Nu putem sa-i îngrădim dreptul omului de a emigra, pentru că este un drept al cetă­ţenilor să emigreze la munci, dar, în acelaşi timp, este necesar să creăm locuri atractive de muncă şi o infrastructură normală, pen­tru ca persoanele să se reîntoarcă acasă”, a menționat viceministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Anastasia Oceretnîi.

 

Suntem tot mai bolnavi

 

Dacă e să ne referim la indicele sănătății, potrivit aceluiași document, pe profil terito­rial, acesta oscilează în limitele 72,6–45,4 puncte,  fiind cea mai scăzută în comparație cu alți indici compoziți. Cel mai înalt punc­taj a acumulat raionul Nisporeni – 72,6 puncte, având speranța de viață la naștere ce se apropie de media pe țară, de 69,88, mortalitatea infantilă scăzută și indici re­lativ favorabili cu privire la morbiditatea și dizabilitatea populației, pe când asigurarea cu medici de familie este mai scăzută decât media pe țară.

Municipiul Chișinău și trei raioane – Or­hei, Cimișlia și Cahul – au acumulat puncta­jul ce se încadrează în limite – 65,1.

Cel mai mic punctaj la acest indice ( 45,4–49,8) au acumulat patru raioane. Este vorba despre raioanele Sîngerei, Florești, Cante­mir și Șoldănești. Este de menționat că in­dicele sănătății este cel mai mult influențat de înregistrarea statistică a morbidității și mortalității.

Dacă e să ne referim la indicele social, prima poziție este ocupată de municipiul Chișinău (88,4) puncte, cu un punctaj de circa două ori mai mare decât valoarea mi­nimă pe țară. Capitala se deosebește prin cei mai înalți indicatori: salariul mediu și pen­sia medie. Locul doi este ocupat de munici­piul Bălți și raionul Dubăsari. Trei raioane din zona de nord (Drochia, Dondușeni și Florești) au acumulat punctajul ce se înca­drează în limitele 65,2–69,3.

Cele mai mici punctaje au fost înregistra­te în raioanele Leova, Hîncești, Nisporeni, Cantemir, Telenești și Șoldănești – 49,5-55. Poziția inferioară a acestora este determina­tă de indicatorii pensia medie în raport cu media pe țară și ponderea înaltă a pensio­narilor care beneficiază de pensii cu cuan­tumul minim.

 

 

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com