Desigur, cel mai mare avantaj al semnării Acordului privind Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu Uniunea Europeană (ZLSAC) pentru Republica Moldova constituie deschiderea mai largă a pieței comunitare pentru produsele moldovenești, posibilitatea iniţierii unui amplu proces de modernizare a instituțiilor statului și, în ultimă instanță, va contribui la creșterea bunăstării populației. În această ordine de idei, experţii au evidenţiat mai multe beneficii pe care le va avea ţara noastră şi locuitorii ei drept urmare a implementării acordului ZLSAC. În primul rând, se aşteaptă ca economia să crească cu 6,4 procente. În consecinţă, salariile vor creşte cu 4,4-6,5 procente. Mărfurile ar trebui să se ieftinească drept urmare a concurenţei dintre produsele autohtone şi cele fabricate în Uniunea Europeană.
Un început descurajator
Deja a trecut mai bine de un an de când a fost pus în aplicare acordul privind Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Însă, din păcate, această perioadă a fost marcată de o reducere a exporturilor moldoveneşti cu aproape 15 la sută. Experţii centrului analitic „Expert–Grup” explică acest recul prin problemele economice şi politice cu care s-a confruntat atât UE, cât şi Republica Moldova, care a determinat reducerea cererii interne, precum şi a încrederii întreprinderilor, ceea ce a condus la diminuarea schimburilor comerciale dintre ambele părţi. Să însemne aceasta un eşec al implementării acordului ZLSAC? Analiştii nu împărtășesc acest punct de vedere. Deoarece, în ciuda reducerii considerabile a exporturilor moldovenești, fluxul de mărfuri spre pieţele Uniunii Europene a scăzut doar cu 1,4 procente. O adevărată prăbuşire a exporturilor s-a produs doar în raport cu pieţele ţărilor din Comunitatea Statelor Independente, mai cu seamă cu cea din Rusia, aceasta măsurându-se la nivelul de aproape 35%.
Nu există motive de disperare
Dimpotrivă, volumul exporturilor de produse alimentare moldoveneşti pe pieţele europene a crescut. Astfel, au fost răsturnate pronosticurile euroscepticilor, care preziceau că, chipurile, din lipsă de competitivitate, produsele noastre agroalimentare nu-şi vor afla locul pe pieţele europene. Din fericire, lucrul acesta nu s-a întâmplat, astfel încât fluxul de mărfuri agroalimentare moldoveneşti spre ţările Uniunii Europene a crescut într-un an cu peste 10 procente, compensând în felul acesta reducerea volumului de exporturi către Rusia, care s-a contractat cu peste 70 la sută.
Este adevărat că exportul de produse moldoveneşti supuse contingentelor tari-fare scutite de taxe vamale a
stagnat. Aceasta pentru că, explică analiştii „Expert–Grup”, o parte din produsele autohtone erau deja scutite de taxe vamale şi nu au fost epuizate anii trecuţi. Mai apoi, se specifică precum că R. Moldova trebuie să facă reforme cardinale pentru a se conforma măsurilor sanitare şi fitosanitare ale UE, pentru a putea exporta pe pieţele ţărilor din această comunitate. Dar, chiar şi în condiţiile existente, volumul exporturilor unor produse agricole, precum strugurii, prunele, orzul a crescut de aproape cinci ori.
Un impact pozitiv incontestabil, aş zice chiar neaşteptat, al implementării Acordului ZLSAC ar fi faptul că agenţii economici din Moldova au reuşit să identifice alţi parteneri comerciali, ceea ce i-a ajutat să depăşească urmările nefaste ale embargoului impus de către Rusia. De exemplu, strugurii noştri au început să fie comercializaţi în cantităţi impunătoare în ţări precum Spania, Suedia şi Bulgaria, orzul – în Cipru, Grecia şi Letonia, merele – în Bulgaria şi Suedia, grâul – în Cehia. Primele reuşite în acest sens, se poate spune, va încuraja agenţii economici moldoveni să caute cu şi mai mult zel să diversifice partenerii comerciali, ceea ce ne va face mai puţin dependenţi de pieţele CSI. Mai mult ca atât, pătrunderea unor produse de ale noastre pe pieţe competitive, precum ar fi comercializarea vinurilor moldoveneşti în Portugalia şi Franţa, denotă că în ţara noastră se fabrică mărfuri de calitate înaltă, care îşi găsesc locul pe orice piaţă, oricât de exigentă s-ar dovedi aceasta.
Nici cu desfacerea produselor industriale pe pieţele UE nu stăm prost. Chiar dacă s-a înregistrat o scădere de aproape 7 la sută. Pentru comparaţie, reducerea fluxului de mărfuri care fac parte din categoria respectivă spre ţările CSI este de-a dreptul catastrofală. În aceste condiţii, UE rămâne a fi principala piaţa de desfacere a produselor industriale autohtone, cu o pondere de aproape 70 la sută. Unde mai pui că exportul unor mărfuri industriale, precum covoarele, articolele textile, lemnul şi articolele din lemn ar fi cunoscut chiar o uşoară creştere.
„Invazia” mărfurilor europene nu a avut loc
S-a vehiculat intens, mai ales în perioada negocierilor dintre UE şi Republica Moldova pe marginea Acordului privind Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu Uniunea Europeană, precum că mărfurile din UE vor ocupa piaţa noastră internă, din care cauză mulţi producători moldoveni vor da faliment. S-a dovedit că asemenea preziceri sumbre nu-s altceva decât nişte speculaţii. Întrucât exporturile UE în R. Moldova nu că nu au crescut, ci dimpotrivă, au scăzut cu peste 16 procente din momentul lansării procesului de implementare a prevederilor Acordului ZLSAC. Mărfurile europene nu au „înecat” pieţele şi magazinele noastre, spun experţii, deoarece cererea internă a scăzut ca urmare a diminuării veniturilor populaţiei, generată de deprecierea dramatică a monedei naţionale şi, implicit, de creşterea preţurilor la mărfurile de import şi a surplusului de mărfuri autohtone care nu au putut fi comercializate pe pieţele din Rusia.
Deşi, de dragul adevărului, trebuie spus că importul unor mărfuri din UE, precum cele agroalimentare, pe fundalul scăderii volumului global cu peste 20 de procente, s-a extins într-o anumită măsură. Este vorba de ouă de pasăre, carne, care, deşi sunt de o calitate mai joasă decât ale noastre, se bucură de cerere, deoarece sunt mai ieftine. Aşa că producătorii agricoli moldoveni ar trebui să reducă costurile de producţie, ca să fie mai competitivi. Şi importul de produse industriale din UE au scăzut binişor, cu aproape 15 procente.
Însă, în această privinţă, trebuie de spus că producătorii moldoveni concurează în mod exclusiv cu cei din UE. Aşa că, afirmă experţii, importurile de mărfuri industriale nu prezintă risc pentru ţara noastră. Unde mai pui că multe dintre aceste importuri servesc drept materie primă pentru procesele de producere derulate de către agenţii economici moldoveni, ceea ce ar avea un impact pozitiv asupra producţiei şi exportului autohton.
Efectele pozitive sunt evidente
Deşi primul an de implementare a acordului ZLSAC a coincis cu o amorţeală economică, analiştii „Expert–Grup” susţin că primele efecte pe termen scurt asupra comerţului cu bunuri au fost pozitive pentru Republica Moldova. Totuşi, se menționează că Chișinăul nu a profitat pe deplin de avantajele pe care le oferă UE.
De aceea, este necesar ca ţara noastră să implementeze integral recomandările agendei de asociere, să finalizeze reforma instituţională privind siguranţa produselor alimentare. Iar rezultatele se vor face simțite cu trecerea timpului.