27 ianuarie 2020
Chisinau
Fără categorie

Este Zona de Liber Schimb Aprofundat un proiect eşuat?

Loading
Fără categorie Este Zona de Liber Schimb Aprofundat un proiect eşuat?
Este Zona de Liber Schimb Aprofundat un proiect eşuat?

moldova-UE

 

Desigur, cel mai mare avantaj al semnării Acordului privind Zona de Li­ber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu Uniunea Europeană (ZLSAC) pentru Republica Moldova constituie  deschiderea mai largă a pieței co­munitare pentru produsele moldovenești, posibilitatea iniţierii unui am­plu proces de modernizare a instituțiilor statului și, în ultimă instanță, va contribui la creșterea bunăstării populației. În această ordine de idei, experţii au evidenţiat mai multe beneficii pe care le va avea ţara noastră şi locuitorii ei drept urmare a implementării acordului ZLSAC. În primul rând, se aşteaptă ca economia să crească cu 6,4 procente. În consecin­ţă, salariile vor creşte cu 4,4-6,5 procente. Mărfurile ar trebui să se ief­tinească drept urmare a concurenţei dintre produsele autohtone şi cele fabricate în Uniunea Europeană.

 

Un început descurajator

 

Deja a trecut mai bine de un an de când a fost pus în aplicare acordul privind Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinză­tor dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova.  Însă, din păcate, această perioadă a fost marcată de o reducere a exporturilor moldoveneşti cu aproape 15 la sută. Exper­ţii centrului analitic „Expert–Grup”  explică acest recul prin problemele economice şi politice cu care s-a confruntat atât UE, cât şi Republica Moldova, care a determinat reducerea cererii interne, precum şi a în­crederii întreprinderilor, ceea ce a condus la diminuarea schimburilor comerciale dintre ambele părţi. Să însemne aceasta un eşec al implementării acordului ZLSAC? Analiştii nu împărtășesc acest punct de vedere. De­oarece, în ciuda reducerii considerabile a exporturilor moldovenești, fluxul de măr­furi spre pieţele Uniunii Europene a scăzut doar cu 1,4 procente. O adevărată prăbuşi­re a exporturilor s-a produs doar în raport cu pieţele ţărilor din Comunitatea Statelor Independente, mai cu seamă cu cea din Rusia, aceasta măsurându-se la nivelul de aproape 35%.

 

Nu există motive de disperare

 

Dimpotrivă, volumul exporturilor de produse alimentare moldoveneşti pe pieţe­le europene a crescut. Astfel, au fost răs­turnate pronosticurile euroscepticilor, care preziceau că, chipurile, din lipsă de compe­titivitate, produsele noastre agroalimentare nu-şi vor afla locul pe pieţele europene. Din fericire, lucrul acesta nu s-a întâmplat, ast­fel încât fluxul de mărfuri agroalimentare moldoveneşti spre ţările Uniunii Europene a crescut într-un an cu peste 10 procente, compensând în felul acesta reducerea volu­mului de exporturi către Rusia, care s-a con­tractat cu peste 70 la sută.

Este adevărat că exportul de produse moldoveneşti supuse contingentelor tari-fare scutite de taxe vamale a 

stagnat. Aceasta pentru că, explică analiştii „Expert–Grup”, o parte din produsele autohtone erau deja scutite de taxe vamale şi nu au fost epuizate anii trecuţi. Mai apoi, se specifică precum că R. Moldova trebuie să facă reforme cardina­le pentru a se conforma măsurilor sanitare şi fitosanitare ale UE, pentru a putea expor­ta pe pieţele ţărilor din această comunitate. Dar, chiar şi în condiţiile existente, volumul exporturilor unor produse agricole, precum strugurii, prunele, orzul a crescut de aproape cinci ori.

Un impact pozitiv incontestabil, aş zice chiar neaşteptat, al implementării Acordului ZLSAC ar fi faptul că agenţii economici din Moldova au reuşit să identifice alţi parteneri comerciali, ceea ce i-a ajutat să depăşească urmările nefaste ale embargoului impus de către Rusia. De exemplu, strugurii noştri au început să fie comercializaţi în cantităţi im­punătoare în ţări precum Spania, Suedia şi Bulgaria, orzul – în Cipru, Grecia şi Letonia, merele – în Bulgaria şi Suedia, grâul – în Ce­hia. Primele reuşite în acest sens, se poate spune, va încuraja agenţii economici moldo­veni să caute cu şi mai mult zel să diversifi­ce partenerii comerciali, ceea ce ne va face mai puţin dependenţi de pieţele CSI. Mai mult ca atât, pătrunderea unor produse de ale noastre pe pieţe competitive, precum ar fi comercializarea vinurilor moldoveneşti în Portugalia şi Franţa, denotă că în ţara noas­tră se fabrică mărfuri de calitate înaltă, care îşi găsesc locul pe orice piaţă, oricât de exi­gentă s-ar dovedi aceasta.

Nici cu desfacerea produselor industria­le  pe pieţele UE nu stăm prost. Chiar dacă s-a înregistrat o scădere de aproape 7 la sută. Pentru comparaţie, reducerea fluxu­lui de mărfuri care fac parte din categoria respectivă spre ţările CSI este de-a dreptul catastrofală. În aceste condiţii, UE rămâne a fi principala piaţa de desfacere a produse­lor industriale autohtone, cu o pondere de aproape 70 la sută. Unde mai pui că exportul  unor mărfuri industriale, precum covoarele, articolele textile, lemnul şi articolele din lemn ar fi cunoscut chiar o uşoară creştere.

 

„Invazia” mărfurilor europene nu a avut loc

 

S-a vehiculat intens, mai ales în perioada negocierilor dintre UE şi Republica Moldo­va pe marginea Acordului privind Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu Uniunea Europeană, precum că mărfurile din UE vor ocupa piaţa noastră internă, din care cauză mulţi producători moldoveni vor da faliment. S-a dovedit că asemenea prezi­ceri sumbre nu-s altceva decât nişte specu­laţii. Întrucât exporturile UE în R. Moldova nu că nu au crescut, ci dimpotrivă, au scăzut cu peste 16 procente din momentul lansării procesului de implementare a prevederilor Acordului ZLSAC. Mărfurile europene nu au  „înecat” pieţele şi magazinele noastre, spun experţii, deoarece cererea internă a scăzut ca urmare a diminuării veniturilor populaţiei, generată de deprecierea dra­matică a monedei naţionale şi, implicit, de creşterea preţurilor la mărfurile de import şi a surplusului de mărfuri autohtone care nu au putut fi comercializate pe pieţele din Rusia.

Deşi, de dragul adevărului, trebuie spus că importul unor mărfuri din UE, precum cele agroalimentare, pe fundalul scăderii volumului global cu peste 20 de procente, s-a extins într-o anumită măsură. Este vor­ba de ouă de pasăre, carne, care, deşi sunt de o calitate mai joasă decât ale noastre, se bucură de cerere, deoarece sunt mai ieftine. Aşa că producătorii agricoli moldoveni ar trebui să reducă costurile de producţie, ca să fie mai competitivi. Şi importul de pro­duse industriale din UE au scăzut binişor, cu aproape 15 procente.

Însă, în această privinţă, trebuie de spus că producătorii moldoveni concurează în mod exclusiv cu cei din UE. Aşa că, afirmă experţii, importurile de mărfuri industriale nu prezintă risc pentru ţara noastră. Unde mai pui că multe dintre aceste importuri servesc drept materie primă pentru proce­sele de producere derulate de către agenţii economici moldoveni, ceea ce ar avea un impact pozitiv asupra producţiei şi exportu­lui autohton.

 

Efectele pozitive sunt evidente

 

Deşi primul an de implementare a acor­dului ZLSAC a coincis cu o amorţeală eco­nomică, analiştii „Expert–Grup” susţin că primele efecte pe termen scurt asupra co­merţului cu bunuri au fost pozitive pentru Republica Moldova. Totuşi, se menționează că Chișinăul nu a profitat pe deplin de avan­tajele pe care le oferă UE.

De aceea, este necesar ca ţara noastră să implementeze integral recomandările agen­dei de asociere, să finalizeze reforma insti­tuţională privind siguranţa produselor ali­mentare. Iar rezultatele se vor face simțite cu trecerea timpului.

 

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com