Elena Stoica: „La Programul „Prima Casă” ar trebui să participe și tinerii cu venituri mici”

Elena Codreanu
Vocea Poporului, 10.05.2018

   

stoica

 

Lipsa propriei locuințe, a unor garanții sociale, salariile mici sunt câteva dintre motivele care îi de­termină pe mulți tineri din Republica Moldova să plece în străinătate. Cu soluții la aceste probleme vine Elena Stoica, noua președintă a Comisiei de Tineret din cadrul CNSM. Ea susține că tinerii ar avea un trai decent la baștină, dacă statul ar pune în prim-plan interesele tinerilor, dar nu ale băn­cilor comerciale, dar și dacă tinerii ar da frâu motivației interioare și potențialului pe care îl au.

Una dintre cele mai mari pro­bleme cu care se confruntă tinerii salariați este remunerarea muncii. Ce măsuri veți întreprin­de pentru soluționarea problemei?

- Mulți tineri nu au condiții decente de muncă, o parte dintre ei ridică un salariu care nici măcar nu atinge minimul de existență. În cea mai săracă țară din UE, Bulgaria, sa­lariul minim este de 387 de euro, în timp ce în Republica Moldova retribuția medie este de 6150 de lei sau în jur de 300 de euro. Este evident că autoritățile statului trebuie să ia măsuri în acest sens, deoarece tinerii constituie o prioritate. Eventual, și tinerii sindicaliști trebuie să fie mai insistenți atunci când își doresc o majorare a salariului. Odată cu dezvoltarea tehnologiilor informaționale și a digitalizării, mulți membri de sindicat întâmpină greutăți în ceea ce privește for­marea profesională. Ei sunt nevoiți să recur­gă la 

autoinstruire sau apelează la cursuri, seminare, care sunt contra cost, ceea ce duce la micșorarea bugetului lor anual. De aceea, propun: convențiile colective la nivel de ramură să prevadă un minim de buget al organizațiilor sindicale pentru instruirea salariaților, iar aceste cheltuieli să nu fie im­pozitate de către stat.

 

- Mulți membri de sindicat sunt ne-mulțumiți de condițiile pe care Guver­nul le-a stabilit în Programul  „Prima casă”, fiind vorba de rata înaltă a do­bânzii la accesarea creditelor pentru procurarea locuințelor și de faptul că ar putea participa la program doar persoanele care au salarii de 7-8 mii de lei. Ce vor întreprinde membrii Comisiei de Tineret ca la program să poată participa și tinerii cu venituri lunare mai mici? 

- Dacă e să facem comparație cum funcționează Programul „Prima casă” în România, în țara vecină salariul minim este de 403 euro, dar rata dobânzii este de 3 la sută, iar în Belarus – de 4%. La noi, rata dobânzii este de 9,43%, în timp ce salariul minim în sectorul real este în jur de 2600 de lei, de la 1 mai curent. Dacă aruncăm o pri­vire la creditele obișnuite pe care le acordă băncile din Republica Moldova, rata dobân­zii aplicată la aceste credite este de 9,5%, deci rezultă că Proiectul „Prima casă” nu fa­cilitează decât băncile și statul. Băncile s-au pomenit în situația unui blocaj de stagnare, deoarece nivelul de creditare a economiei și a persoanelor fizice a scăzut în ultimii trei ani. Prin proiectul „Prima casă”, statul încearcă să scoată din această criză băncile din țară, deși ar trebui să pună accent pe tineret. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, din numărul total al populației ac­tive, peste 220.900 de persoane sunt tineri care au vârstă de 25-34 de ani, între 15 și

24 de ani – 51.400 de tineri, iar între 35 și 44 de ani – 201.700 de persoane. Deci, tinerii reprezintă o bună parte a salariaților din țară, care pot contribui la creșterea economiei. De aceea, cred că  Guvernul ar putea îmbunătăți acest proiect și ne-am dori foarte mult ca  autoritățile să schimbe condițiile, modificând formula de calcul a ratei de referință, care actualmente este de 6 la sută, dar ar putea să fie de 4%, marja să nu fie de 3%, dar de 2 la sută, iar comisionul de garanție să scadă de la 0,5 la 0,3%. Dacă vor fi  operate aceste modificări, rata do­bânzii va scădea până la 6,15 la sută. Băncile ar trebui să excludă comisionul unic la acor­darea creditului, de 1%. Aceste schimbări ar putea constitui un beneficiu pentru tinerii care sunt hotărâți să plece din țară, astfel că va spori numărul cererilor de solicitare a locuințelor prin intermediul programului. Din informația pe care o dețin, în prezent, doi beneficiari au primit locuințe prin inter­mediul programului și au solicitat locuințe alte opt persoane. Ar fi bine ca la Programul „Prima casă” să fie acceptate și persoanele care au moștenit o casă bătrânească, într-un sat în care sunt puțini locuitori și practic nu există locuri de muncă. Chiar dacă propri­etarii unei asemenea locuințe modeste își vând casa, ei obțin doar 1000-2000 de euro, bani pe care nu-și pot cumpăra un imobil sau altă locuință în oraș sau într-un centru raional. Pentru moment, proiectul prevede că pot participa la concurs doar cetățeni care nu dețin în proprietate nici un fel de locuință.

 

- Tinerii sunt prezenți și în economia informală. Ei sunt gata să accepte o parte din salariu sau toată leafa în plic, deși înțeleg că se expun mai mul­tor riscuri… 

- CNSM a întreprins deja mai multe ac-țiuni în acest sens. La inițiativa confedera-ției, în țară a început implementarea tiche­telor de masă, propun ca aceste tichete să fie implementate în toate sferele economiei naționale. Aplicarea tichetelor de masă va aduce beneficii atât salariaților, cât și an­gajatorului. Vom combate economia sub­terană dacă vom informa tinerii despre ce drepturi au la angajare, despre beneficiile și garanțiile pe care le oferă contractul indivi­dual și cel colectiv de muncă, despre timpul de muncă și timpul de odihnă. Dacă unii salariați ar conștientiza că viața și sănătatea au prioritate, ei nu ar accepta să fie angajați la negru sau să fie exploatați prin muncă.

 

- Unii tineri spun că ar accepta să muncească acasă, dacă li s-ar achita un salariu de cel puțin 7-10 mii de lei, având o locuință proprie și li s-ar propune mai multe facilități în primii ani de activitate. Pentru ce facilități și garanții sociale optează noul pre-ședinte al Comisiei de Tineret?

- Din informația pe care o dețin, doar o singură convenție colectivă la nivel de ra­mură, din sfera comunicații, prevede trimes­trial acordarea unei zile libere pentru efectu­area unor investigații medicale. Ar fi bine ca facilitatea respectivă să fie aplicată în toate branșele, mai ales în educație și știință. Ar fi binevenită și aplicarea celui de-al 13-lea salariu, introducerea unor carduri de redu­ceri la sălile de sport pentru promovarea unui mod de viață sănătos,  instruirea tri­mestrială a angajaților, acordarea unui aju­tor material, în valoare de câteva salarii, la căsătoria angajatului și, ulterior, la nașterea unui copil. Un plus ar constitui și aplicarea unor reduceri la cumpărarea produselor alimentare, iar în acest sens angajatorul trebuie să încheie contracte cu banca ce a eliberat cardul de salariu. Statul ar interesa tinerii să muncească în țară, dacă ar majora procentul de scutire personală, atât pentru ei, cât și pentru întreținerea copiilor. Totoda­tă, tinerilor care au copii de până la 8-10 ani trebuie să li se rețină din salariu contribuții de asigurări sociale mai mici, în comparație cu cele existente.

 

Potrivit unui raport al Organizației Internaționale a Muncii, în medie, 23 la sută din populația Republicii Moldova trăiește în afara țării de origine. Emigranții temporari sunt în general bărbați, care muncesc deseori în condiții precare, cum ar fi muncitori în Rusia, dar și în alte state CSI. Pe de altă parte, emigranții permanenți sunt mai ales femeile, care părăsesc țara pentru a se sta­bili în UE. Rata de angajare a tinerilor moldoveni este de 33 la sută, majorita­tea fiind salariați (82 la sută). Sunt puțini tinerii care lucrează pe cont propriu (12 la sută) sau lucrează în familie (4,7%) și nici unul nu este angajator. Peste trei cincimi sau 62 la sută dintre tinerii angajați din țară lucrează în servicii, 19 la sută – în industrie și alți 19% – în agricultură.

 

 

Versiunea completă a articolului este disponibilă doar pentru abonații ziarului "Vocea poporului"!
Abonamentul poate fi perfectat în cadrul redacției ziarului: str. 31 august 1989, 129, etajul IV, mun. Chisinau, MD-2012, tel:. 373 (22) 23 40 93, tel / fax:. 373 (22) 23 41 96, precum și la întreprinderile: Posta Moldovei SA, Moldpresa SA, Pressinform-Curier. Detalii aici.