Pe fondul evoluţiilor din ţara noastră, care au generat scăderea drastică a nivelului de protecţie şi a calităţii vieţii, în general, reprezentanţii sindicatelor au decis ca, în acest an, să se implice mai activ în procesele menite să amelioreze situaţia din diferite domenii şi să protejeze drepturile social-economice, de muncă şi profesionale ale salariaţilor membri de sindicat.
„Anul trecut a fost unul dificil din toate punctele de vedere, din cauza turbulenţelor care au avut loc, legate de prăbuşirea leului, problemele din sistemul bancar, schimbarea frecventă a guvernelor. În aceste condiţii, Comisia naţională pentru consultări şi negocieri colective nu a activat, dialog social tripartit la nivel naţional nu a existat, iar cel la nivel de branşă a decurs anevoios”, a menţionat Oleg Budza, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, în cadrul şedinţei de joi a Consiliului General al CNSM.
Cu referire la acţiunile întreprinse în 2015 în vederea realizării Strategiei CNSM pentru perioada 2012-2017, Oleg Budza a remarcat că, pe parcurs, a fost abordată de nenumărate ori problema achitării salariilor în plic. Totodată, au fost identificate soluţii, inclusiv în conlucrare cu inspectorii de stat ai muncii, dar, cu părere de rău, nu toate ideile propuse au fost auzite.
De aceea, la o recentă întâlnire cu premierul Pavel Filip, a fost discutată o strategie de reducere a ponderii economiei informale, care ar aduce beneficii şi medicilor, şi lucrătorilor din cultură, din educaţie şi tuturor celor care suferă din cauza că este prejudiciat bugetul de stat, a precizat preşedintele CNSM.
Oleg Budza a adăugat că este important faptul că la nivel naţional dialogul social a fost reluat. În context, sindicaliştii au solicitat ca, la fiecare două luni, să fie organizată câte o întrunire cu participarea premierului.
De asemenea, reprezentanţii CNSM au cerut să fie create condiţiile necesare pentru desfăşurarea dialogului social la nivelul sindicatelor de ramură. Or, în prezent, o parte dintre acestea nu au un astfel de dialog sau nu obţin rezultate, iar în consecinţă, majoritatea problemelor existente ajung să fie abordate în cadrul Comisiei tripartite.
„E imposibil ca toate problemele să fie soluţionate la nivel naţional. Considerăm că şi prin dialog direct cu patronatul, cu partenerii din branşe pot fi găsite căi pentru depăşirea inadvertenţelor, dar în condiţiile unei abordări rezonabile. Vocea noastră trebuie să fie auzită şi, de aceea, o să fim foarte insistenţi”, a subliniat Oleg Budza.
Vorbitorul a mai specificat că, la insistenţa CNSM, au fost elaborate şi prezentate spre avizare proiecte de acte legislative în vederea stabilirii salariului minim în funcţie de cel mediu pe economie, achitarea sporurilor pentru vechime în muncă, în cazul personalului tehnic, şi indexarea lefurilor angajaţilor din sectorul bugetar.
Totodată, de pe 1 mai, este preconizată majorarea de la 1900 la 2100 de lei a cuantumului minim garantat al salariului din sectorul real, ceea ce va duce la creşterea cu cel puţin 10,5 la sută a lefurilor angajaţilor.
CNSM va rămâne şi în continuare promotor al politicilor de protecţie socială a salariaţilor şi, în primul rând, a membrilor de sindicat. În cadrul unei recente întălniri cu membrii Comitetului Confederal al CNSM, şeful Guvernului a declarat că va asigura realizarea strategiilor şi a programelor naţionale iniţiate în ultimii ani. Astfel, o bună parte din propunerile înaintate de sindicate la Programul de activitate al Guvernului pentru 2016-2018, precum şi la proiectele de acte normative şi legislative, a fost acceptată.
În luările de cuvânt, membrii Consiliului General al CNSM au abordat diferite probleme, inclusiv privind repunerea salariaţilor în drepturi prin intermediul instanţelor de judecată, perfecţionarea legislaţiei ce ţine de salarizare, reforma sistemului de pensii etc.
În context, Silvia Voloşciuc, preşedinta Consiliului raional Făleşti al Federaţiei Sindicale a Educaţiei şi Ştiinţei, a propus ca, în viitor, activitatea consiliilor interramurale raionale să se răsfrângă şi asupra aspectelor legate de managementul sindical şi dialogul social. Cât priveşte protecţia drepturilor sindicale, vorbitoarea a opinat că, în prezent, este destul de greu ca aceste obligaţii să fie îndeplinite. Ea a propus ca, după exemplul constituirii Inspectoratului Muncii al Sindicatelor, să fie create şi câteva centre juridice zonale, specialiştii cărora să acorde asistenţă activiştilor sindicali.
La rândul său, Veaceslav Rufala, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Energetică şi Industrie, a menţionat că, pentru dezvoltarea cu succes a mişcării sindicale, sunt necesare metode mai bune de activitate, idei şi critici constructive, insistenţă până la acţiuni de protest etc.
În luarea sa de cuvânt, Tatiana Marian, preşedinta Comisiei de Tineret a CNSM, a anunţat că activităţile desfăşurate în 2016 de această structură se vor axa pe patru priorităţi privind asigurarea dreptului la o muncă decentă, organizarea, cooperarea şi ocuparea tinerilor în contextul mobilităţii şi al dezvoltării sustenabile. Tatiana Marian a mai solicitat să fie creat un grup de lucru pentru conceptualizarea şi definitivarea unei convenţii colective privind protecţia social-economică a tinerilor.
Membrii Consiliului General al CNSM au aprobat în cadrul şedinţei de joi un plan de acţiuni pentru 2016 în vederea realizării Strategiei CNSM pentru perioada 2012-2017, precum şi un proiect de declaraţie privind majorarea salariului mi-nim pe ţară, textul căreia îl găsiți alăturat.