30 octombrie 2020
Chisinau
Fără categorie

Drepturile şi interesele salariaţilor după schimbarea proprietarilor

Loading
Fără categorie Drepturile şi interesele salariaţilor după schimbarea proprietarilor
Drepturile şi interesele salariaţilor după schimbarea proprietarilor
privatizare-sindicate

Foto: vocea.md

Guvernul a iniţiat privatizarea unui şir de întreprinderi din diferite domenii, care potrivit oficialilor, sunt ineficiente şi generează pierderi. „Poziţia sindicatelor a fost să nu admitem privatizarea în masă. Reprezentanţii Fondului Monetar Inter­naţional şi ai Băncii Mondiale au insistat, însă, asupra acestui lucru la fiecare din întâlnirile pe care le-am avut şi, indiferent de poziţia noastră, s-au înţeles cu actua­la guvernare şi merg înainte.” Declaraţia aparţine preşedintelui Confederaţiei Naţi­onale a Sindicatelor din Moldova, Oleg Budza, şi a fost făcută la o recentă întâlnire cu liderii sindicali de la întreprinderile incluse în lista de privatizare.

 

Cu părere de rău, noii mana­geri care vin la întreprinderi în urma privatizării nu întotdeauna văd cu ochi buni garanţiile soci­ale şi economice de care benefi­ciau salariaţii anterior, a remar­cat preşedintele CNSM. Aceste garanţii, stipulate în contractul colectiv de muncă, rămân vala­bile timp de jumătate de an de la schimbarea proprietarului, iar apoi părţile pot iniţia negocieri pe marginea acestora.

O verigă importantă în acest proces sunt preşedinţii organi­zaţiilor sindicale primare din ca­drul întreprinderilor respective, dar aceştia de multe ori sunt su­puşi diferitor presiuni din partea nivelului managerial.

În asemenea situaţie, sindi­catele ramurale îşi pot înainta reprezentanţi la negocieri pentru a apăra drepturile şi interesele membrilor, care le-au delegat această împuternicire. „La masa de negocieri, sindicatul de ramu­ră, cu putere juridică, avocaţi şi alţi specialişti cu experienţă sunt o forţă”, a opinat preşedintele CNSM.

 

Divergenţele cu noii proprietari

 

Este necesar ca procesele verbale privind alegerea preşedin­ţilor şi a membrilor comitetelor sindicale să fie întocmite corect. De multe ori, chiar de la primele divergenţe apărute, noul condu­cător poate identifica vreo scă­pare, pentru a contesta legitimi­tatea aflării în funcţie a liderilor sindicali care sunt combativi, pentru a-i înlocui cu alţii mai docili.

Importante în acest sens sunt şi cererile de membru. Deseori, când este schimbat conducăto­rul, vine şi un nou contabil, iar acesta verifică dacă reţinerea cotizaţiilor din salariu are loc în strictă corespundere cu legea. De asemenea, trebuie să fim pregă­tiţi şi pentru a merge în instanţă cu diferite probleme ce ţin de sa­larizare, accidente grave de mun­că, atunci când există divergenţe serioase cu patronul, a mai men­ţionat preşedintele CNSM.

 

g_cnsm

Cel mai eficient mecanism de protejare a salariaţilor este contractul colectiv de muncă

 

Şeful Departamentului juridic al CNSM, Ion Preguza, a accen­tuat că cel mai eficient mecanism de apărare a drepturilor şi inte­reselor salariaţilor, inclusiv în procesul de privatizare, este con­tractul colectiv de muncă.

În cazul privatizării între­prinderilor, acesta produce efect juridic pe parcursul a şase luni. Contractul poate fi modificat, completat sau schimbat înain-te de expirarea celor şase luni, dar numai cu acordul ambelor părţi.

Odată cu privatizarea, salari­aţii nu pot fi concediaţi în mod automat. În asemenea cazuri, reducerea funcţiilor poate avea loc, dar numai în baza regulilor generale. Totodată, dreptul de concediere pe motivul schimbării proprietarului se referă doar la conducătorii de unităţi, adjuncţii lor şi contabilul-şef.

Eliberarea din serviciu a celor­lalţi salariaţi poate avea loc prin: reducerea statelor sau a funcţii­lor; constatarea necorespunderii pe motiv de sănătate sau califi­care insuficientă; încălcarea re­petată a disciplinii de muncă şi absenţa nemotivată de la serviciu timp de patru ore consecutiv. În cazul salariaţilor-membri de sin­dicat, concedierea poate avea loc doar cu acordul liderului sindi­cal, a mai specificat Ion Preguza.

Directorul Agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă din Chișinău, Ala Şupac, a anunţat că instituţia este obligată să ofere servicii de preconcediere, îndată după emiterea de către angajator a ordinului de disponibilizare. Astfel, angajatorului îi este ex­pediată o scrisoare, ca să stabi­lească data, ora şi locul pentru întâlnirea specialistului agenţiei cu salariaţii ce urmează a fi con­cediaţi.

 

Protecţie contra abuzurilor

 

Dacă angajatorul refuză să prezinte un răspuns la această solicitare, salariaţii disponibili­zaţi solicită de la agenţie o con­firmare a acestui fapt şi pe baza acesteia pot obţine câştig de ca­uză în instanţă. Ala Şupac a mai precizat că, salariaţii concediaţi au dreptul la ajutor de şomaj, numai dacă au achitat contribuţii sociale cel puţin nouă din ultime­le 24 de luni calendaristice.

 

privatizare-sindicate-2

Foto: vocea.md

 

Vicepreşedintele Federaţiei „Sindicons”, Oleg Mîrleanu, a menţionat că, pentru a evita dsponibilizarea salariaţilor, an­gajatorii recurg de multe ori la procedura de externalizare. Ast­fel, ei crează firme satelit sau apelează la alte structuri în care transferă angajaţii. Liderii sindi­cali îi pot ajuta pe aceşti salariaţi să negocieze condiţiile transfe­rului şi contractul pentru noul loc de muncă, să anunţe firma în care aceştia vor lucra că sunt membri şi are dreptul să le repre­zinte interesele, a precizat Oleg Mîrleanu.

În context, preşedintele „Sind-energo”, Valerian Cristea, a re­marcat că Guvernul scoate la privatizare practic toate între­prinderile energetice care au ca­pital majoritar de stat.

„În afară de SA „Termocom”, nu sunt unităţi care nu generează profit. RED Nord, bunăoară, este foarte rentabilă, iar Guvernul vrea s-o vândă ca să acopere o gaură în buget”, a opinat Valeri­an Cristea.

 

Controverse privind rentabilitatea

 

Şi preşedintele Uniunii Sindi­catelor din Energetică, Veaceslav Rufală, a accentuat că dispune de date că, înainte de privatizare, SA „Reţelele Electrice Chişinău” aducea anual un venit de 100 de mil. de lei în buget, iar Moldtele­com a înregistrat aceeaşi sumă de profit în 2007. „Economiştii din Marea Britanie au demonstrat că privatizarea serviciilor publice duce la scăderea calităţii acestora şi la majorarea tarifelor”, a argu­mentat Veaceslav Rufală.

Vorbitorul a adăugat că majo­ritatea investitorilor străini se aş­teaptă a fi din Rusia şi dispun de experienţă în distrugerea orga­nizaţiilor sindicale. Partea bună e că, spre deosebire de stat care recunoaşte că nu poate gestiona eficient aceste întreprinderi, par­ticularii contribuie la micşorarea pierderilor şi a costurilor inutile. Un alt aspect pozitiv este că inves­titorii străini se străduiesc să res­pecte legislaţia în vigoare. Toto­dată, cel mai semnificativ impact negativ al privatizării întreprin­derilor este optimizarea statelor de personal şi, din păcate, legis­laţia prevede că aceasta este pre­rogativa angajatorului, a conchis Veaceslav Rufală. În lista de pri­vatizare sunt incluse 190 de soci­etăţi pe acţiuni cu capital majori­tar de stat din sectorul energetic, bancar, agrar și industrial. CNSM a solicitat Guvernului excluderea din această listă a unor unităţi de importanță socială și strategi­că majoră, cum sunt Fabrica de sticlă din Chișinău şi sanatorii­le ”Constructorul” din Chişinău şi ”Moldova” din Truskaveț, Ucraina.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com