8 decembrie 2019
Chisinau
Fără categorie

Drepturi ale pedagogilor, promovate de sindicate

Loading
Fără categorie Drepturi ale pedagogilor, promovate de sindicate
Drepturi ale pedagogilor, promovate de sindicate

 

 

ses-dezbateri

Foto: vocea.md

Sindicatul Educaţiei şi Ştiinţei a înaintat, pe tot parcursul elaborării şi defini­tivării noului Cod al educaţiei, în perioada 2010-2014, un şir de propuneri de îmbunătăţire a acestui document. Nadejda Lavric, vicepreşedintă a sindicatului respectiv, a specificat pentru „Vocea poporului” că unele dintre acestea au fost acceptate, iar un şir de solicitări constituie obiect al discuţiilor care vor avea loc în procesul implementării şi al perfecţionării ulterioare a codului.

 

Majoritatea propunerilor de care nu s-a ţinut cont la etapa de definitivare a documentului sunt foarte importante pentru a fi asigurată protecţia social-eco­nomică şi juridică a salariaţilor din sfera învăţământului.

 

Componenţa consiliilor de administrare

 

Articolul 48 al noului Cod se referă la organele de conducere ale instituţiilor de învăţământ şi prevede crearea unor consilii de administrare cu rol de decizie în domeniul administrativ.

În conformitate cu redac­ţia actuală a Codului educaţiei, acest consiliu este format din director, director adjunct, un reprezentant al administraţiei publice locale, trei – ai părinţilor, doi – ai cadrelor didactice şi unul – al elevilor.

„Noi considerăm că este foarte important ca în organele de con­ducere ale instituţiilor de învă­ţământ să fie şi câte un membru al comitetului sindical. În răs­punsul pe care l-am primit din partea Ministerului Educaţiei, ni s-a explicat că reprezentarea co­lectivelor didactice are loc prin intermediul celor doi profesori”, a menţionat Nadejda Lavric.

În opinia sa, pedagogii res-pectivi ar putea să nu fie mem­bri de sindicat. În acelaşi timp, reprezentanţii SEŞ consideră că este necesar ca în consiliile de administrare să fie prezenţi şi membri ai acestor organizaţii. Mai mult, SEŞ are organizaţii sindicale aproape în fiecare in­stituţie de învăţământ şi partici­parea reprezentanţilor acestora în organele de conducere este importantă.

Art. 48 al documentului sus-menţionat atribuie Consiliului profesoral al instituţiei un rol de decizie în domeniul educaţi­ei. Structura în cauză avizează bugetul instituţiei, gestionează resursele financiare, proveni-te din alte surse decât cele bu­getare, aprobă componenţa şco­lară a planului–cadru la nivelul şcolii.

 

Posturi scoase la concurs

 

Totodată, art. 53 stipulează că la angajarea personalului di­dactic în învăţământul general, posturile didactice vacante sunt ocupate prin concurs organizat la nivelul instituţiei de învăţământ.

Reprezentanţii SEŞ au propus însă excluderea acestei preve­deri, pe motiv că este în contra­dicţie cu art. 55 din Codul mun­cii. Conform acestui document, prin concurs sunt angajaţi doar conducătorii instituţiilor de în­văţământ preşcolar, primar, secundar general, secundar complementar, artistic, sportiv, se­cundar profesional şi mediu de specialitate, dar nu şi cadrele di­dactice.

Cu toate acestea, autorii pro­iectului au respins această pro­punere din considerentul că ulte­rior va fi revizuit Codul muncii.

 

Norma didactică

 

„Noi am mai solicitat ca la art. 67 referitor la norma didactică să fie omis punctul 3, care stipulea­ză că aceasta este diferenţiată în funcţie de nivelul de învăţământ. Autorii proiectului nu au accep­tat însă acest lucru”, a adăugat Nadejda Lavric.

De asemenea, reprezentanţii SEŞ au propus ca art. 54 să sta­bilească o normă didactică de 18 ore pe săptămână pentru toate instituţiile. Acest articol prevede că activitatea cadrelor didactice din învăţământul general este re­alizată într-un interval zilnic de şapte ore şi, respectiv, 35 de ore săptămânal. Norma didactică include activităţi de predare–în­văţare–evaluare, precum şi edu­caţionale complementare.

Potrivit vicepreşedintei SEŞ, acum, norma didactică în învăţă­mântul primar, gimnazial şi lice­al este de 18 ore. În acelaşi timp, norma didactică va fi redusă în cazul cadrelor didactice care au calitatea de mentor, în conformi­tate cu un regulament ce urmea­ză a fi aprobat de Guvern.

„Noi am insistat să fie omisă din Codul educaţiei prevederea „norma didactică este diferenţi­ată în funcţie de nivelul de învă­ţământ, profilul şi specialitatea în modul stabilit de Ministerul Educaţiei”, a accentuat Nadejda Lavric.

 

Stimulente financiare

 

În art. 131 este prevăzut că, la debutul în carieră, personalul didactic angajat în instituţiile de învăţământ din mediul rural şi din centrele raionale beneficiază în primii trei ani de activitate de compensarea cheltuielilor pen­tru chirie, consumul de energie termică şi electricitate, din bu­getul de stat. SEȘa propus ca prevederea în cauză să se extindă şi asupra personalului didactic debutant din oraşe şi munici­pii. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei au respins însă propu­nerea.

Conform aceluiaşi articol 131, la pensionare, personalul didac­tic din învăţământul general pu­blic beneficiază de o indemniza­ţie unică în cuantum de 15 la sută din salariul de funcţie pentru fiecare an complet de activitate în domeniul educaţional. Re­prezentanţii SEŞ au încercat în acest fel să obţină extinderea ca­tegoriilor de beneficiari ai acestei indemnizaţii şi asupra cadrelor didactice din domeniul profesio­nal–tehnic, mediu de specialitate şi superior.

„Cei de la minister au răspuns la această solicitare prin faptul că norma respectivă vizează doar personalul didactic din învăţă­mântul general public angajat în mediul rural, unde condiţiile de trai şi de remunerare sunt mai puţin favorabile. În acelaşi timp, dacă am lua ca exemplu o şcoală profesională din oricare raion, nici acolo condiţiile nu sunt cu mult mai bune”, a opinat vice­preşedinta SEŞ.

 

Atribuţiile autorităţilor publice locale

 

La art. 138, specialiştii SEŞ au propus să fie ținută evidenţă obligatorie a copiilor de vârstă şcolară şi să fie asigurată şcolari­zarea lor până la vârsta stabilită de lege, de 18 ani, aşa cum era în Legea învăţământului. În repli­că, Ministerul Educaţiei a men­ţionat că responsabilitatea pen­tru şcolarizarea copiilor revine părinţilor şi tutorilor desemnaţi prin lege, precum şi autorităţilor publice locale de nivelurile unu şi doi. Dezbaterile publice pe mar­ginea noului Cod al educaţiei au demarat în 2010 şi de atunci au fost examinate mai multe proiec­te ale acestui document. Potrivit Nadejdei Lavric, specialiştii SEŞ au lucrat la trei variante de pro­iect al Codului educaţiei. Docu­mentul a fost adoptat recent de Parlament, iar pentru aplicarea lui este necesară modificarea a peste 120 de acte normative şi legislative.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com