19 ianuarie 2020
Chisinau
Fără categorie

Despre traiul decent şi legea veniturilor garantate

Loading
Fără categorie Despre traiul decent şi legea veniturilor garantate
Despre traiul decent şi legea veniturilor garantate

 

 

trai-decent

Foto: Nicu Bînzari

După cum se ştie, Constituţia, principala lege a ţării, adoptată cu încă două decenii în urmă, declară (art. 47) că statul (Parlamen­tul, Guvernul, Preşedinţia, alte organe publice) asigură cetăţe­nilor săi un trai decent. Nici un document oficial nu explică însă conţinutul detaliat, concret al acestui termen („trai decent”). Însă dacă să-l explicăm pe înţelesul tuturor, acesta ar însemna „trai omenesc”, „trai ca lumea”, „trai de om” şi nu de oricare altă fiinţă.

 

Pentru un trai decent, orice persoană are nevoie să-şi satisfacă cerinţele vita­le alimentare, de asigurare cu căldură şi cu un loc de trai, cu îmbrăcăminte şi în­călţăminte etc. La preţurile actuale din țară (care, conform estimărilor noastre, constituie ceva peste 50% din cele medii europene) un „om mediu” ar avea nevoie pentru cheltuieli curente de cel puţin 200 de dolari lunar (peste 3400 de lei) pen­tru strictul necesar. Autorităţile publice mediatizează un cu totul alt parametru – „coşul minim de consum”, tradus în cifre, constituie circa 1500 de lei (sau mai puțin de 100 dolari/lunar). Admitem că „ofici­alii” au dreptate. Dacă confruntăm veni­turile unor categorii de cetăţeni cu „coşul minim de consum” menţionat, constatăm că o bună parte a populaţiei are „coşul pe jumătate gol”. De aici putem deduce uni­voc că autorităţile publice violează grav Constituţia, neasigurând „traiul decent” unei părţi bune a populaţiei. În lista celor cu trai indecent nimeresc majoritatea din cei circa 800 de mii de pensionari (din „dreapta Nistrului”), care au pensii luna­re sub „coşul minim de consum”: pensia medie constituie doar 2/3 din „coş” sau doar 1/4 din salariul mediu. Adică oameni care au activat 25-35 de ani, unii chiar şi mai mult, în diferite domenii: agricultori, muncitori, profesori, medici, bibliotecari etc., au venituri batjocoritoare, exprimate nu doar în lei, dar şi în bănuţi (pentru a imita o „precizie” deosebită a calculelor).

 

Necesitatea urgentă de revizuire a pensiilor

 

În acelaşi timp, există bătrâni cu pensii de 15 mii de lei şi chiar mai mult. Discre­panţele dintre cele mai mari şi cele mai mici pensii constituie până la 100:1 (!).

Aici am putea medita şi întreba dacă unele (sub)grupuri de pensionari pot fi mai valoroşi decât alte (sub)grupuri de circa o sută de ori? Mai ales că printre cei „valoroşi”, dacă am căuta cu atenţie, am putea identifica şi cetăţeni cu „mus­ca pe căciulă” care (până la pensionare), activând în cadrul serviciului vamal, ca judecători, oameni de afaceri etc. şi care au avut multe şi mari „păcate” (neplata impozitelor, luarea unor decizii păgubi­toare pentru populaţie şi pentru țară etc.). Diferenţierea semnificativă dintre primul grup de pensionari (cu pensiile mai mari) şi cel din urmă (cu cele mai mici pensii) este caracteristică ţărilor cu un nivel mai redus de dezvoltare şi aceasta poate servi drept sursă de nemulţumiri sociale cu po­tenţiale conflicte şi instabilitate.

 

g_social

Constituţia nu stipulează existenţa economiei subterane, dar aceasta există, înfloreşte

 

Lipsa de venituri minime necesare pentru o parte bună a populaţiei cauzea­ză subconsum, morbiditate şi mortalitate sporită, nedreptate în societate, emigrare masivă, neîncredere faţă de autorităţi etc. În scopul evitării sau atenuării unor ata­re situaţii, se impune diminuarea trepta­tă, dar destul de rapidă, a discrepanţelor respective dintre prima şi ultima decilă a pensiilor până la cel mult 10:1. Aceasta poate şi trebuie realizat prin majorarea (indexarea) accelerată a pensiilor mici. Adică potrivit principiului: cu cât pensi­ile sunt mai mici, începând din 2015, cu atât indexarea lor urmează a fi efectuată în proporţii mai mari.

Este o ruşine ca în Europa, în sec. XXI, sute de mii de oameni, care locuiesc pe cele mai fertile pământuri, să nu aibă stric­tul necesar alimentar (cota cheltuielilor pentru alimentaţie în Republica Moldova depăşeşte de 3-4 ori acest indice din ţările civilizate din cauza veniturilor respective mizerabile la noi).

Pornind de la cele menţionate mai sus, propunem o schemă principial nouă de in­dexare a pensiilor în anii 2015-2016 în aşa fel încât, în cel mult doi ani efectiv, fără resurse suplimentare, ar soluţiona multi­ple probleme existente. (Ideile expuse în acest material au fost înaintate oficialită­ţilor cu vreo doi ani în urmă. Fiindcă ele nu au fost acceptate (parţial, au fost me­diatizate de un factor politic), considerăm necesar ca ele să devină publice, dată fiind importanţa extraordinară a lor).

 

Ajustarea mărimii pensiilor

 

Din punct de vedere al mărimii pensi­ilor, acestea din urmă pot fi divizate con­venţional în trei grupe:

a) pensiile de până la „coşul minim de consum” (circa 1500 de lei, respectiv, pen­sionari cu „coşul aproape gol”);

b) pensiile cuprinse între mărimea in­dicată şi salariul mediu pe economie (în 2013, de circa 4000 de lei, respectiv, pen­sionari cu „coşul plin” sau chiar cu două „coşuri” şi ceva);

c) pensiile mai mari decât salariul me­diu pe economie (respectiv, pensionari cu circa trei „coşuri” sau chiar mai mult).

Ajustarea şi stabilirea mărimii pensii­lor urmează a fi efectuată cu respectarea următoarelor reguli.

În primul rând, pensiile urmează a fi stabilite în mărimi exprimate doar în lei (fără bănuţi). Încă mai bine în cifre divizi­bile la 5 (pentru simplitatea plăţilor etc.). În acest context, nu cunoaştem cazuri când salariul ar fi stabilit şi în bănuţi.

În al doilea rând, indexarea, deşi se bazează pe cifrele inflaţiei, ea (ajustarea) trebuie să se producă în mărimi absolute (rotunjite), evident, bazate pe ratele (afe­rente) inflaţiei.

În al treilea, după posibilităţi, rata infla­ţiei urmează a fi calculată cât mai adecvat, fără ajustarea ei (evident, în direcţia mic­şorării) de către anumiţi factori politici.

Aşadar, indexarea categoriilor de mai sus urmează a fi efectuată în felul urmă­tor. Pensiile cele mai mari urmează a fi majorate (în 2015) cu cel mult 5-10 lei, adică până la următoarea cifra divizibilă la 5 (sau la 10). De exemplu, cea de 10890 lei 25 de bănuţi urmează a fi majorată la 10895 de lei (sau 10900 de lei). Iar în 2016, acestei categorii nu i se va ajusta pensia, fiindcă o parte din cei pensionaţi în anii 2000 (adică, cei care fac parte din acest grup) deja au fost avantajaţi la pen­sionare comparativ cu cei care au ieşit la pensie cu un deceniu în urmă.

Pensiile din grupul mediu (cuprinse între circa 1500-4000 de lei lunar) se vor indexa în 2015 potrivit indicelui mediu al inflaţiei. Repet, însă, în mărimi absolute (rotunjite), cu stabilirea valorii finale a pensiilor în mărimi divizibile la 5 (sau la 10). În 2016, respectiv, intervalele de mai sus vor putea fi majorate.

 

E nevoie de o nouă lege a pensiilor

 

Sumele economisite de la indexarea „pensiilor de lux” urmează a fi folosite în totalitate pentru pensionarii „cu coşul gol”. Indexările aici urmează a fi efectu­ate, de asemenea, pentru toţi în mărimi absolute palpabile, de circa 200-250-300 lei lunar sau peste această sumă. În pri­mul an (2015), urmează a fi „excluşi” din grupul celor mai săraci şi incluşi în gru­pul mediu, mai întâi persoanele cu studii superioare (învăţători, ingineri, medici, cadre ştiinţifico-didactice etc.), precum şi cele cu cea mai mare durată a muncii. În 2016, să fie finalizat procesul respectiv de ajustare a pensiilor acestei ultime catego­rii, dar în aşa fel ca pensia minimă să fie de cel puţin 1500 de lei. În caz de necesita­te, o parte din fonduri poate fi transferată din bugetul de stat, bani care imediat se vor returna în buget, urmare a creşterii veniturilor bugetare de la încasarea TVA aferentă respectivelor produse alimentare suplimentar achiziţionate/consumate de cei cu pensiile/veniturile acum mai mici (consumul cărora imediat va creşte). Tot în aceste scopuri se vor utiliza parţial şi re­surse actualmente alocate celor cu pensii mici (indemnizaţii, compensaţii etc.).

 

Mihai PATRAŞ,

prof. univ., dr.,

fost deputat în Primul Parlament al Republicii Moldova

(Continuare)

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com