20 ianuarie 2020
Chisinau
Dialoguri

De la Bruxelles, despre moldoveni talentaţi

Loading
Dialoguri De la Bruxelles, despre moldoveni talentaţi
De la Bruxelles, despre moldoveni talentaţi
ginga2

Foto: arhivă personală

Locuieşte în Belgia, activează la Comisia Europeană şi ar veni acasă, numai nu cu mâi­nile goale. Este vorba despre Ivan Ginga, moldoveanul care a reuşit, după mai multe încercări, să obţină jobul de vis. Tinerilor le doreşte să vadă dincolo de următorul pas, să nu se “omoare” pentru note mari şi să persevereze.

 

– Cum ai ajuns să activezi la Comisia Europeană?

– Activez în Directoratul General de Cercetare şi Inovație. Ideea mi-a venit încă din perioada masteratului, pe care l-am făcut la Iași, un master în Studii Eu­ropene. Chestia e că de la ivirea ideii până la implementarea ei a fost un drum lung. A fost rodul unor pregătiri lungi şi inten­se. Îmi amintesc foarte bine momentul din iulie 2010, când primisem rezultatele unui concurs (CAST), obținând apoi jobul pe care îl am și în prezent.

– Pe unde și cum a fost studenția ta?

– Studiile mi le-am făcut la Iași, la Uni­versitatea „Alexandru Ioan Cuza”. A fost super din toate punctele de vedere, atât în plan profesional, cât şi personal. O experiență care mi-a valorificat aptitudini­le şi competenţele acumulate până în acel moment, care m-a format în așa fel încât să fac faţă concurenţei şi dificultăților în­tâlnite mai apoi în procesul încadrării în muncă.

– Iar după absolvire?

– După absolvire realizasem că viitorul meu profesional depindea foarte mult de perseverența în procesul de căutare a unui job, răbdare, profesionalism, curaj și, de­sigur, de flexibilitate în termeni de profil, ce poți oferi tu pieței muncii, ceva unic? Italia era ”destinația profesională”.

Cum vorbeam deja limba italiană şi eram fascinat de această ţară, am încer­cat să mă stabilesc acolo. Nu am reușit, fiind obiectul câtorva acte de discrimi­nare, fapt ce m-a făcut să părăsesc Italia. Considerând studiile pe care le-am urmat drept potrivite, am decis să mă stabilesc la Bruxelles, unde am început un stagiu la organizația neguvernamentală ”Unrepre­sented Nations and Peoples Organization (UNPO)”.

 

g_dialoguri

Pe viitor, aş vrea să mă implic în cât mai multe proiecte care ar ţinti mai mult sau mai puţin spre Moldova

 

Următorul pas a fost experiența cu Cen­trul European de Voluntariat, organizație care mi-a propus să fac un studiu de cer­cetare privind situația voluntariatului în Rusia. Şi ultimul pas, până la momentul actual, este experiența în curs la Comisia Europeană.

– Ai vrea să te întorci acasă?

– Aş vrea să mă întorc acasă, dar nu cu ”mâinile goale”. Pe viitor, aş vrea să mă im­plic în cât mai multe proiecte care ar ținti mai mult sau mai puțin spre Moldova.

– Cât de mult susţii mobilitatea econo­mică?

– Foarte mult! În această privința, m-ar înțelege mulți dintre moldovenii care muncesc în afara ţării. Cred că mo­bilitatea economica e unul dintre factorii complementari care merg în paralel cu: dezvoltarea carierei, schimbarea adevă­rată a mediului profesional, noi orizon­turi personale, contacte zilnice cu o altă cultură, posibilitatea ideală de a învăța o limbă străină, șansa de a studia sau de a lucra împreună cu persoane de formație diferită, schimb de idei și compararea experiențelor.

– Care ar fi trei lucruri obligatorii de făcut în timpul studenției?

– Implicarea în cât mai multe conferințe, seminare şi asociații studențești. Doi – participarea la programe de studii/ schim­buri interuniversitare şi trei – planificarea carierei.

– Ce-ar trebui să facă un tânăr la înce­put de cale?

– Eu aş identifica trei puncte-cheie: Pre­gătirea este primul pas spre succes! Iden­tificarea obiectivelor pe termen lung este crucială. Şi nu în ultimul rând, ar fi gân­dire cu perspectiva de viitor – să vezi mai departe de ”următorul pas”.

 

ginga

Foto: arhivă personală

 

– Care e atitudinea străinilor faţă de moldoveni?

– Răspunsul variază de la o ţară la alta. De ce zic asta?! Pentru că în Italia, spre exemplu, nu e foarte bună. Trebuie să faci un efort ca să le demonstrezi că şi în Mol­dova avem oameni talentați! Când le zici că ești din Moldova şi că lucrezi la una din instituțiile europene, le ia un pic de timp ca să realizeze că ceea ce le spui e adevă­rat. În Belgia, atitudinea în general e bună, suntem o mână de basarabeni, care, cred eu, au răzbătut în viață.

– În Moldova, tinerii se plâng că nu au locuri de muncă. Care e situaţia peste hotare?

– E relativ mai bună şi asta depinde foarte mult la ce ţară ne-am referi. Eu o să mă refer la Belgia, ţara unde activez. Aş zice că Belgia nu stă rău la acest capitol, tinerii sunt mai optimiști datorită faptu­lui că există o multitudine de oportunități pe piața muncii de aici. Instituțiile de învățământ şi companiile locale sunt în strânsă colaborare când este vorba de tranziția studii – câmpul muncii.

– Te-a întrebat angajatorul ce note ai luat la examene?

– Nu este cel mai important element de care se ţine cont la momentul angajării. Se pune accentul pe competențele acumu­late, aptitudini şi capacități de ”vânzare” a profilului tău ca potențial candidat. În Moldova, toată lumea se ”omoară” pen­tru note mari, pentru ”găuri de covrig”. Se pune accentul pe cantitate şi nu pe cali-tate.

 

g_dialoguri

În Moldova, toată lumea se ”omoară” pentru note mari, pentru ”găuri de covrig”, se pune accentul pe cantitate, şi nu pe calitate 

 

– Cât de repede te-ai adaptat unei noi culturi, ţări, ce a fost mai greu?

– Destul de repede. Mereu am fost tipul de persoană care cere mai mult decât i se dă, care a considerat că diversitatea e ceva ce poate fi foarte util atât pe plan perso­nal, cât şi pe cel profesional. Totul s-a în­tâmplat destul de rapid. Începând cu ple­carea la studii în România, mai apoi cele șapte luni petrecute în Italia şi transferul în Belgia, care a fost cel mai bun exercițiu de adaptare. Cel mai greu pentru mine a fost ruptura de Patrie, de obiceiuri, rude, familie.

– Cum se vede Moldova de acolo? E aproape integrarea sau nu prea?

– Adăugând opinia mea la surse cunos­cute, vreau şi cred că RM e pe drumul de a deveni un membru al UE. Este o cale lungă de parcurs, dar important e că ne îndrep­tăm spre destinația Uniunea Europeană. Moldova a progresat foarte mult în ultimii doi-trei ani. Se simte o redirecționare a ţă­rii noastre către Occident.

Întru-un comunicat de presă pe care l-am citit recent, se vorbește despre ne­gocierea unui Acord de Asociere foarte ambițios și a unui Acord de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător. Moldova e considerată una dintre țările Parteneriatu­lui Estic care a făcut cel mai rapid progres în acest sens.

– De ce lucruri de acasă, din Moldova, ţi-e dor?

– Mi-e dor de momente odată pline de semnificație şi foarte simbolice. Momente care nu treceau fără a petrece/sărbători.

Mi-e dor de limba mea nativă, limba pe care o vorbesc din ce în ce mai rar. Mi-e dor de cireșele din grădina bunicii.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
2
Comentează
  • Mihaila Tatiana
    21.08.2013

    Bravo Ion te sustin si-ti urez bafta !!!!

  • Malai Nicolae
    09.10.2013

    Bravo!!!
    Bafta multa si succes!!!

Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com