Foto: vocea.md
Alexandru Malai de mai bine de un an şi jumătate este preşedinte al Consiliului interramural al sindicatelor din raionul Orhei. În acest răstimp, mărturiseşte dumnealui, a reuşit să se convingă că crearea şi funcţionarea instituţiei Consiliului interramural raional s-a dovedit a fi un pas foarte important pentru mişcarea sindicală din Moldova. În acelaşi timp, a înțeles că, din păcate, respectivele instituţii teritoriale de multe ori se pomenesc nepregătite, surprinse de valurile de probleme şi greutăţi care se abat asupra sindicatelor la nivel local.
Drept confirmare, Alexandru Malai invocă chiar cazul Consiliului interramural din raionul Orhei. Respectiva structură teritorială este alcătuită din 15 asociaţii. Cum s-ar zice, fiecare componentă cu problemele şi specificul ei, precizează el. Astfel încât, până la urmă, se dovedeşte că nu este atât de uşor pentru preşedintele consiliului, care are un rol de coordonator al activităţii tuturor structurilor raionale, să cunoască cât de cât problemele fiecărei componente, pentru ca să se implice în soluţionarea acestora. Or, nu este deloc simplu să fii iniţiat în egală măsură în miezul problemelor din educaţie, din domeniul ocrotirii sănătăţii, sau, şi mai dificil din sectorul privat şi cel energetic.
Mai multă susţinere din partea sindicatelor de ramură
Tocmai pentru a nu admite ca structurile locale ale sindicatelor din ţară să fie depăşite de talazul de probleme, Alexandru Malai consideră drept oportun ca CNSM să organizeze mai des reuniuni ale conducătorilor consiliilor interramurale raionale, cu participarea tuturor reprezentanţilor federaţiilor de ramură, pentru a fi familiarizaţi cu provocările care se atestă la nivel sectorial şi a cunoaşte soluţiile, ca mai apoi, revenind în raion, să le ajusteze la nivelul rigorilor locale.
Drept exemplu, preşedintele Consiliului interramural al sindicatelor din raionul Orhei invocă sfera medicinei, care a cunoscut un proces profund, amplu de reformare. Doar în raionul Orhei funcţionează 15 centre ale medicilor de familie, care poartă grija şi responsabilitatea pentru sănătatea locuitorilor din partea locului. Fiecare instituţie medicală îşi are autonomia sa, bugetul său. Dânsul vrea să spună că s-a destrămat organizaţia unică a ocrotirii sănătăţii de altădată, însă, cu părere de rău, structura sindicatelor lucrătorilor medicali din raion a rămas aceeaşi. Motiv pentru Alexandru Malai de a constata că reformele care se produc în multe domenii de activitate din ţară depăşesc ritmul vieţii organizaţiilor sindicale din ţară.
Să nu ne lăsăm surprinşi de noianul de provocări şi probleme
Alexandru Malai declară fără ocoliş că activitatea sindicală rămâne în urma reformelor. În aceste condiţii, recunoaşte dânsul, Consiliul interrramural raional nici nu reuşeşte să fie la curent cu atmosfera în care activează angajaţii din instituţiile medicale, să afle care este soarta membrilor organizaţiilor sindicale din unităţile medicale reformate. Bunăoară, la momentul de faţă, Consiliul interramural raional Orhei are cunoştinţă doar despre existenţa a două organizaţii sindicale ale lucrătorilor medicali din cele 15 instituţii medicale, câte activează pe teritoriul raionului Orhei. Alexandru Malai mărturiseşte că, pur şi simplu, nu-l duce mintea şi capul cum să procedeze ca să-i atragă în organizaţia raională şi pe angajaţii din restul instituţiilor medicale. De aceea, după cum a menţionat dumnealui, contează pe un ajutor nesperat din partea Sindicatului „Sănătatea”. Or, după cum precizează el însuşi, angajaţii din sfera medicinei reprezintă o forţă uriaşă şi ar fi regretabil să n-o antrenăm în activitatea sindicală a ţării.
Ţara se află, practic, în pragul unei etape de descentralizare profundă, masivă a administraţiei publice, avertizează preşedintele Consiliului interramural al sindicatelor din raionul Orhei. Însă, cu părere de rău, constată Alexandru Malai, nu se cunoaşte care va fi rolul şi locul sindicatelor în procesul reformei teritorial-administrative. Cu atât mai grav, insistă dumnealui, cu cât acest proces ar putea să aibă loc într-un ritm vertiginos şi, în consecinţă, organizaţiile sindicale nu ar avea timp pentru a se pregăti de reforma respectivă.
De aceea, el consideră că este nevoie de o restructurare a resurselor umane, de o regândire a abilităţilor, atribuţiilor organizaţiilor sindicale. Din această perspectivă, trebuie să ne aşteptăm, explică dumnealui, la o modificare radicală a unui şir întreg de legi, precum cea a organizării teritorial-administrative, a finanţelor publice şi a multor altora, punerea în aplicare a cărora va necesita o antrenare de amploare a resurselor umane din structurile administraţiei publice. Ce se va întâmpla cu angajaţii din sfera dată? Câţi vor fi disponibilizaţi, după care reguli? Unde vor fi angajaţi? Câţi vor rămâne să activeze în continuare şi în ce condiţii vor munci aceştia?
Pentru că, după cum ne lămureşte Alexandru Malai, în prezent, în ţară sunt peste 900 de primării. Însă, după reforma administrativ-teritorială, numărul lor se va înjumătăţi ca urmare a creşterii censului de locuitori, adică a numărului strict de persoane necesar pentru crearea unei primării. În consecinţă, va fi afectată soarta a sute sau chiar mii de funcţionari, specialişti din administraţia publică locală. Se vor schimba relaţiile dintre angajatori şi angajaţi. Unde se vor regăsi sindicatele în contextul noilor relaţii, schimbări? – se întreabă preşedintele Consiliului interramural al sindicatelor din raionul Orhei.
Desigur, sindicatele nu sunt abilitate cu funcţie de iniţiativă legislativă, dar, insistă Alexandru Malai, nimeni nu ne interzice să participăm activ la elaborarea actelor legislative. Este important să nu ratăm această etapă în procesul de elaborare a noilor legi. De exemplu, în raionul Orhei există 38 de primării, fiecare având în medie câte 7-8 lucrători. Însă, în urma reformei administrativ-teritoriale, care bate la uşă, ar putea rămâne mai puţin de jumătate dintre ele. Ce soartă îi aşteaptă pe funcţionarii publici care o viaţă întreagă au muncit la primărie? Trebuie să înţelegem că eventuala descentralizare va avea un efect devastator asupra angajaţilor din administraţia publică locală. Cu atât mai mult, avertizează preşedintele Consiliului interramural al sindicatelor, cu cât la momentul de faţă nu putem admite o descentralizare radicală a regimului funciar. Deoarece trebuie creată o bază de date care să-i ofere cetăţeanului informaţia necesară, încât acesta să nu alerge la capitală după orice ţidulă. Unde mai pui că angajarea unei persoane necesită vreme şi cheltuieli pentru instruire.
Este nevoie de un centru de instruire continuă
O altă provocare pentru organizaţiile raionale sindicale, potrivit lui Alexandru Malai, o reprezentă aplicarea prevederilor Acordului de Asociere dintre RM şi UE. În opinia lui, rămâi cu impresia că perspectivele implementării acestui document nu reprezintă o preocupare pentru structurile teritoriale din ţară. Nu este studiat, analizat impactul punerii în aplicare a Acordului asupra activităţii organizaţiilor teritoriale, nimeni nu se întreabă cum vor activa acestea în condiţiile noi, conform rigorilor europene? Astfel, Consiliul interramural al sindicatelor din raionul Orhei, în lipsa unor experţi locali, a invitat specialişti din capitală pentru a le explica liderilor sindicali din raion consecinţele implementării prevederilor Acordului de asociere a RM la UE. Din păcate, aceste acţiuni au un caracter ocazional, însă este nevoie de un proces continuu de instruire. De aceea, Alexandru Malai crede drept oportună crearea unui centru special în cadrul CNSM sau în cadrul Institutului Muncii pe problema integrării europene, în care să se organizeze lecţii privind rolul sindicatelor în acest context.
