De ce femeile sunt remunerate mai prost decât bărbații?

La naştere, şansele sunt aceleaşi pentru orice per­soană, indiferent de sex, dar, pe măsură ce înaintea­ză în vârstă, aşteptările pri­vind educaţia şi cariera lor încep să fie diferite. În ciu­da faptului că cele mai mul­te femei au calificări egale sau superioare celor deţinu­te de bărbaţi, când ajung să fie remunerate, salariul lor este cu mult mai mic decât cel al bărbaților.

Potrivit analizelor eco-nomice, în Republica Mol­dova, salariul bărbaţilor este cu 12,4% mai mare compa­rativ cu salariul mediu al femeilor. Deşi diferenţa sa­larială a rămas relativ con­stantă în ultimii cinci ani, se observă că diferenţa la pen­sii dintre femei şi bărbaţi a crescut de la 10,12% în 2011 la 17,17% în 2014. Diferenţa salarială, la pensii şi la ve­nituri, reduce din autono­mia financiară a femeilor, făcându-le mai dependente de prestaţiile sociale.

Cum să asigurăm în practică remunerarea egală pentru muncă egală a fost tema discuției în cadrul unei sesiuni de consultare, la care au participat experți în domeniu din România, reprezentanți ai Ministeru­lui Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Inspectoratului Muncii, ai societății civile, Organizației Internaționale a Muncii și Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.

Participanții la eveni­ment au analizat cadrul le­gal național prin perspecti­va principiului remunerării egale pentru munca egală sau munca de valoare ega­lă și au prezentat cele mai bune practici de politici pu­blice în acest context.

Astfel, experții în dome-niu consideră că nivelul egalităţii de gen în Repu­blica Moldova este relativ mic şi acesta a descrescut comparativ cu anul 2009. Acest lucru se explică prin faptul că majoritatea refor­melor relevante în vederea promovării egalităţii de gen nu au fost adoptate şi im­plementate de către actuala clasă politică.

Indexul egalităţii de gen, atât pentru anul 2009, cât şi pentru anul 2015, arată că la momentul actual 

ne aflăm la mijloc de drum în ceea ce priveşte egalitatea de gen. În 2015, în patru domenii, s-a atestat un ni­vel semnificativ al inegali­tăţii de gen, un punctaj mai mic de 70. Ținând cont de valoarea joasă a Indexului Egalităţii de Gen, aceștia concluzionează că eforturi­le Guvernului pentru a asi­gura un nivel mai înalt al egalităţii de gen nu a avut succes.

Potrivit lui Sergiu Sain­ciuc, vicepreședinte al CNSM, această temă este una actuală, pentru că, dacă ar fi să analizăm cadrul for­mal, legislația R. Moldova corespunde standardelor internaționale și interzice discriminarea între bărbați și femei.

,,Dacă e să vorbim despre pla­ta egală pentru munca egală, noi avem în cazul de față trei cuantu­muri minime de salarizare. Avem salariul minim pe țară, care este de o mie de lei, acesta fiind și sala­riul tarifar pentru prima categorie de calificare în sectorul bugetar. Avem salariul minim de 1900 de lei, care este în domeniul ocrotirii sănătății.  Și avem salariul de 2100 de lei – cuantumul minim garantat în sectorul real. În cazul de față, este vorba de o discriminare. Se încalcă principiul de plată egală pentru muncă egală”, a spus Ser­giu Sainciuc în cadrul sesiunii de consultare.

Cât privește plata egală pentru muncă egală la nivel de unitate, Sergiu Sainciuc a spus că problema ține de faptul că femeile sunt anga­jate la munci cu un nivel de salari­zare mai redus, au și o contribuție mai mică în sistemul de asigurări sociale de stat, iar ulterior și o pen­sie inegală față de cea a bărbaților.

Sergiu Sainciuc a vorbit și des­pre unele mișmașuri la care recurg unii angajatori pentru a plăti mai puțini bani pentru impozite, alte contribuții sociale, fapt ce îl afec­tează pe salariat.

„Avem situația când este stabilit salariul de funcție de 2100 de lei pentru toate posturile din unitatea respectivă. Acest lucru se face cu scopul de a se eschiva de la plata contribuțiilor, a impozitelor și, evident, este un lucru neplăcut”, a mai spus vicepreședintele CNSM.

În opinia sindicatelor, punctul de pornire trebuie să fie egal, atât în sistemul tarifar, cât și în siste­mul netarifar.

Cât pierdem din cauza diferenței salariale și ce se recomandă

Potrivit analizei Centrului „Par­teneriat pentru Dezvoltare”, dife­renţa salarială este asemenea unei taxe invizibile, achitate de 93,63% dintre femeile angajate în econo­mia Republicii Moldova. În 2014, valoarea pierderilor medii anuale, pe care le-au suportat femeile din cauza diferenţelor salariale, a fost de 7620 lei.

Această taxă invizibilă, aplicată în mare parte femeilor, are o va­loare de 57150 lei în activităţile de editare, 45199 lei în domeniul IT, mai mult de 30000 în domeniul consultanţei în afaceri şi sectorul financiar.

Printre recomandări, specia-liștii în domeniu enumeră îm-bunătățirea modalității de colectare a datelor statistice cu privi­re la salarizare, definitivarea în legislația Republicii Moldova a principiului de plăți egale pentru munci egale. De asemenea, aceștia mai recomandă ca, în funcție de mărimea companiilor, angajatorii trebuie determinați să sporească transparența procedurilor și a structurilor salariale, iar autori-tățile centrale trebuie să motiveze angajatorii să asigure transparența în salarizare și plata egală pentru muncă egală.