De ce a fost necesară scumpirea poliței de asigurare medicală

Foto: vocea.md

Mircea Buga, directorul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, ne explică de ce anul acesta a fost inevitabilă o majo­rare a contribuției la sistemul de asigurare medicală.

Fondul asigurării obligatorii de asis­tenţă medicală pentru anul 2014 a stabilit venituri de 4 miliarde 723 de milioane de lei. Majorarea cu circa 14% față de anul trecut a fost posibilă grație costului pri­mei de asigurare obligatorie de asisten­ţă medicală și a numărului mai mare de persoane asigurate. Pentru anul 2014, în sistemul asigurării obligatorii de asisten­ţă medicală se preconizează a fi incluse 59.000 de persoane fizice, faţă de 51.000 pentru anul 2013.

94% din venituri vor fi utilizate pentru achitarea serviciilor medicale curente. Trei la sută vor fi pentru suplinirea fon­dului de rezervă și modernizarea presta­torilor publici de servicii medicale, iar 1% pentru profilaxia anumitor maladii. Banii rămași, adică 67 milioane de lei, vor ajun­ge în fondul de administrare a sistemului de asigurare obligatorie de asistență me­dicală.

Datorită creșterii fondului, anul aces­ta lista serviciilor medicale care pot fi obținute în baza poliței de asigurare obli­gatorie a fost completată cu peste 600 de poziții noi. Astfel, un șir de servicii pre­state până în decembrie 2013 contra plată sunt gratuite pentru cei asigurați.

Este vorba, în special, de investigații performante: de radiodiagnostic, imagis­tică medicală și diagnostic funcțional, dar și de administrarea injecțiilor și a perfu­ziilor.

Programul unic al asigurărilor obli­gatorii de asistență medicală a mai fost completat cu mai multe tipuri de investigații de înaltă performanță, cum sunt electroencefalografia computeriza-tă, ecoencefalografia, ecografia ficatului, a pancreasului, splinei, uterului și ovare­lor, examenele ecografice ale glandei ma­mare, glandei tiroide, prostatei, precum și tomografia computerizată a creierului, toracelui, țesuturilor moi sau a vertebre­lor cervicale etc.

De asemenea, anul acesta s-au făcut modificări la nivelul asistenței medicale primare. În prezent, medicii de familie trebuie să acorde asistență fie în cabine­tele de proceduri, fie la domiciliu, inclusiv cu administrarea injecțiilor și a perfuzii­lor.

În plus, aceștia ar urma să presteze, la nivel de comunitate, servicii medicale per­soanelor cu probleme de sănătate minta­lă, dar și pacienților cu tuberculoză care se tratează la domiciliu.

Majorarea prețului înseamnă şi mai multe servicii medicale

Directorul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, a confirmat, în ca­drul unei întâlniri cu membrii comitetului executiv al Federației „Sindicons”, că anul acesta ne așteaptă lucruri bune din punct de vedere al volumului de servicii medi­cale prestate în baza poliței. „Angajatorul și salariatul contribuie în anul acesta cu un procent mai mult la fondul de asigu­rări. Este o măsură controversată pe care nu toţi au susţinut-o”, a menționat Mir­cea Buga.

Dânsul susține că Republica Moldova este la coada listei privind mărimea primei de asigurare medicală și că treptat prețul ar trebui ajustat la necesitățile reale. În Danemarca, de exemplu, angajații plătesc din salariu impozitele sociale și medicale de 65-80%. Datorită acestui fapt, acolo toate serviciile medicale sunt gratuite. La noi, spun specialiștii, e imposibil așa ceva, deocamdată.

„Ne-am înțeles cu sindicatele să existe o creștere graduală a primei de asigurare. În 2007, 2008, 2009, contribuția s-a ma­jorat cu un procent. În 2009, a venit criza. Au scăzut fondurile. Oamenii erau săraci. S-a terminat cu creşterea procentuală în 2010, 2011, 2012, 2013. Sistemul de să­nătate era supus unei presiuni enorme, costul medicamentelor e în creştere, ener­gia electrică, termoficarea, combustibilul s-au scumpit de mai multe ori. Cu ce să acoperim aceste servicii? În același timp, bolnavul cere servicii de calitate”, spune directorul CNAM.

Cum sunt distribuiți banii

Conform calculelor, anul acesta, în fon­dul de asigurări medicale vor fi cu 300 de milioane de lei mai mulți. Jumătate din această sumă constituie salariul lucrăto­rilor medicali. 150 de milioane ar ajunge pentru 200 de transplanturi de ficat sau 1500 de transplanturi de rinichi, de exem­plu.

Specialiștii susțin că vor fi investiți bani și în achiziționarea de aparataj modern pentru intervenții cardiovasculare. „În Republica Moldova, 400.000 de oameni au maladii cardiovasculare, procentul de­ceselor fiind destul de mare.

În Occident există metode moderne neinvazive de intervenție. Nu trebuie să operezi bolnavul, ci să-i desfunzi artera de la inimă introducând un aparat în vasul sanguin.

Astfel, pe parcursul unui an am putea salva 1000 de persoane prin această me­todă, intervențiile costând 32 de milioane de lei”, explică Mircea Buga.

Investiții urgente necesită și cabinetele de radiografie, unde există aparate roent­gen de 40 de ani. În centrele medicale de la sate cade tavanul, în spitale pereții sunt plini de igrasie. În astfel de condiții, paci­entul nu poate fi mulțumit, chiar dacă va fi îngrijit de cel mai bun medic, a conchis directorul CNAM.