20 ianuarie 2020
Chisinau
Fără categorie

Cum să ne asigurăm contra furturilor de miliarde din bănci?

Loading
Fără categorie Cum să ne asigurăm contra furturilor de miliarde din bănci?
Cum să ne asigurăm contra furturilor de miliarde din bănci?
furtul-secololui-moldova

Foto: zdg.md

 

A trecut mai bine de un an de când a fost furat miliardul de dolari, care a provocat un „crater” în bugetul ţării, a devalorizat moneda naţională, a adus un val gigantic de scumpiri, a lăsat fără locuri de muncă mii de an­gajaţi din cele trei bănci comerciale lichidate. Dar poate garanta cineva că asemenea pungăşie de proporţii nu se va repeta în ţara noastră? Nu, câtă vreme Banca Naţională a Moldovei, Guvernul nu au venit cu un pachet de măsuri pe care să-l aprobe Parlamentul ca să prevină, să nu se admită furtul altui miliard.

 

Mai multă independenţă, responsabilitate pentru BNM

 

Până şi societatea, organizaţiile non-gu­vernamentale se arată mai sensibile, mai îngrijorate din perspectiva unor asemenea riscuri catastrofale pentru ţară. Astfel, nu demult, Centrul analitic „Expert–Grup” a venit cu şapte soluţii privind eliminarea unor asemenea pericole şi însănătoşirea sis­temului bancar al ţării. În primul rând, se porneşte de la ideea întăririi independenței BNM. În acest context, se propune elimina­rea pârghiilor cu ajutorul cărora anumite cercuri de interese politice sau private pot pune presiuni asupra băncii centrale. Din­colo de creşterea eficienței activităților de reglementare, această măsură ar asigură o responsabilizare mai accentuată a băncii centrale.

Se insistă pe fortificarea supravegherii bancare, care ar contribui la diminuarea factorului uman în procesul de monitori­zare și reglementare, graţie implementării soluțiilor tehnologiilor informaţionale. Va spori capacitatea Băncii Naţionale a Mol­dovei în ceea ce priveşte identificarea și contracararea activităților concertate, în­ăsprirea sancțiunilor penale pentru abuzul de piață și alte încălcări din partea băncilor comerciale, precum și eficientizarea comu­nicării și a coordonării între instituțiile res­ponsabile în mod direct sau indirect de sta­bilitatea financiară. Sporirea transparenței acționarilor din sistemul bancar, în opinia experţilor, este necesară pentru instituirea unui mecanism clar de evaluare a „calității” acestora, pentru a împiedica deținerea acțiunilor bancare de către persoane dubi­oase. În acest sens, se propune implemen­tarea și instituționalizarea standardelor minime de integritate și transparență, faci­litarea schimbului de informații cu ţările de reședință ale acționarilor finali ai băncilor.

Se cere îmbunătățirea guvernanței cor­porative în bănci. În acest scop, sunt ne­cesare 

atât măsuri motivaționale, precum elaborarea și promovarea unui cod general de guvernanță corporativă, precum şi ela­borarea, publicarea anuală a rapoartelor privind transparența gestionării riscurilor, promovarea unor standarde etice și profesi­onale pentru funcționarii din cadrul bănci­lor, recurgerea la măsuri coercitive, cum ar fi înăsprirea sancțiunilor pentru guvernarea defectuoasă.

 

Culpabilizarea bancherilor şi „de-offshorizarea” sectorului bancar

 

Desigur, este imposibil să faci ordine la o bancă, să asiguri un grad pertinent de stabilitate fără responsabilizarea mana­gerilor. De aceea, se propune dezvoltarea principiului verificării duble, concomitent cu implementarea mecanismului potrivit căruia acționarii sunt obligați să acopere din sursele proprii pierderile și orice alte consecințe ale managementului defectuos. Din lista de acțiuni mai fac parte și spori­rea independenței membrilor consiliilor de administrație care verifică activitatea ma­nagerilor bancari și înăsprirea sancțiunilor pentru administrarea necorespunzătoare a băncilor.

Mai simplu spus, este nevoie de a dez­volta un sistem în care greșelile bancherilor să fie plătite de ei înşişi, dar nu de cetățeni, cum s-a întâmplat în cazul celor trei bănci, când au fost luaţi bani din bugetul de stat pentru a lichida consecinţele jafului comis de patron şi de manageri.

Experţii mai revendică şi „de-offshoriza­rea” sectorului bancar.  Prin aceasta se are în vedere interzicerea oricăror interacțiuni între bănci și companiile din ţările care nu respectă standardele de transparență și, în acelaşi timp, armonizarea în totalitate a legislației autohtone cu prevederile UE în domeniul spălării de bani.

În fine, se consideră necesar sporirea capacității băncilor de a absorbi pierderile pe care acestea le produc. Pentru aceasta se cere revizuirea indicatorilor prudențiali conform prevederilor Basel III privind îm­bunătăţirea calităţii de gestionare a riscuri­lor, delimitarea unor cerințe mai stringente pentru băncile mari în raport cu cele mici și majorarea plafonului de garantare a depo­zitelor bancare.

 

Multe bănci din Moldova au devenit afaceri de familie

 

Victor Onici, preşedintele Federaţiei Sin­dicatelor Lucrătorilor Instituţiilor Banca­re şi de Asigurări din Republica Moldova, apreciază aceste măsuri menite să atenueze consecințele crizei și să prevină asemenea jafuri pe viitor drept binevenite, necesare, mai ales din perspectiva protecţiei interese­lor şi a drepturilor angajaţilor din sistemul bancar al ţării. Or, după cum explică dum­nealui, acţionarii, îndeosebi cei cu pachete mici de acţiuni, deponenţii băncilor comer­ciale din ţara noastră trebuie să cunoască cine formează „sistemul piramidal” care funcţionează în fiecare instituţie bancară din Moldova, care este numele adevărat al persoanei sau al persoanelor care deţin con­trolul deplin asupra băncii.

Doar nu este o mare taină că unele bănci din ţara noastră aparţin unor familii, adică soţul, soţia, copiii sau alte rude deţin pa­chetul majoritar de acţiuni. Pentru că, deşi legea noastră interzice acapararea unei in­stituţii bancare de către o singură persoană, unii indivizi, prin intermediul unor firme ai căror proprietari sunt înscrişi membrii familiei lor sau alte rude, reuşesc să pro­cure numărul necesar de acţiuni pentru a deveni patronul unei bănci. În consecinţă, acţionarii minoritari, inclusiv unii angajaţi ai băncii,  nu se pot implica în mod real în procesul de gestionare a instituţiei bancare. Dar, consideră Victor Onici, este important ca aceştia să cunoască unde şi cu ce scop sunt viraţii banii din instituţia bancară. În genere, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Lucrătorilor Instituţiilor Bancare şi de Asi­gurări din Republica Moldova este de părere că  sistemul bancar din țara noastră are ne­voie de mai mută transparenţă, astfel încât, accesând site-ul unei bănci, să afli cine este preşedintele băncii, numele acţionarilor şi câte acţiuni deţine fiecare dintre aceştia, cine face parte din consiliul de administra­ţie şi multe alte date despre conducerea şi activitatea băncii.

 

Contractul colectiv de muncă, colacul de salvare pentru angajaţii din sistemul bancar

 

Fiind întrebat ce ar trebui de făcut ca angajaţii unei bănci să nu sufere în cazul în care patronul decide să vândă banca sau se dedă la escrocherii de proporţii, cum s-a întâmplat cu Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, Victor Onici sugerează că unica soluţie este contractul colectiv de muncă, în care să fie prevăzută,  de exem­plu, clauza potrivit căreia angajatul băncii să beneficieze de o indemnizaţie bănească solidă pentru fiecare an muncit la respecti­va instituţie bancară, în cazul în care aceas­ta se lichidează. Unde mai pui că în situaţia în care s-a încheiat un contract colectiv de muncă între administraţia băncii şi comite­tul sindical, în apărarea angajaţilor se pot implica şi alte instituţii, precum Inspecto­ratul de Stat al Muncii. Din păcate, patronii băncilor din ţara noastră se opun cu vehe­menţă încheierii unor contracte colective de muncă, ceea ce îi face pe angajaţi foarte vulnerabili în cazul lichidării unei instituţii bancare.

 

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com