30 octombrie 2020
Chisinau
Fără categorie

Cum depistăm intenții ascunse în timpul dialogului social

Loading
Fără categorie Cum depistăm intenții ascunse în timpul dialogului social
Cum depistăm intenții ascunse în timpul dialogului social

kim

 

La invitaţia Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Maxim Kim, doctor în ştiinţe filologice, profesor la Facultatea de tehnologii soci­ale din cadrul Institutului de Nord–Vest al Academiei Ruse de Economie Naţională şi Serviciu Public de pe lângă preşedintele Federaţiei Ruse, spe­cialist în PR, a ţinut prelegeri pentru preşedinţii sindicatelor de ramură din ţara noastră, precum şi pentru persoanele care activează în Departa­mentul informaţional al confederaţiei şi la ziarul „Vocea poporului”.

 

Evenimentul a avut loc la 18 şi 19 august la Institutul Muncii. Maxim Kim a vorbit despre etica în relaţii de afaceri, etica pre­şedintelui de organizaţie sindicală, cum să ghiceşti intenţiile ascunse ale interlocutoru­lui, despre cultura comunicării în relaţiile de afaceri, despre jurnalismul de informare şi analitic etc.

 

Liderii sindicali trebuie să aplice uneori metoda „karate psihologic”  

 

Maxim Kim a precizat că în etica dialo­gului de afaceri există câteva principii, care trebuie respectate, şi anume: întotdeauna să fii sincer, ca să nu îţi fie ruşine de ceea ce ai spus. Niciodată să nu faci rău. Niciodată să nu faci ceea ce ar încălca legea. Niciodată să nu faci ceea ce ar dăuna persoanelor mai slabe din societate.

„Există câteva stiluri de conducători – stil autoritar, anarhic sau democratic. În cazul unui conducător autoritar, acesta spune şi cum pot fi soluţionate problemele, iar sala­riaţii sunt strict controlaţi cum îşi exercită obligaţiile de serviciu. Stilul autoritar este benefic în special atunci când întreprinde­rea s-a pomenit în situaţie  de criză. În cazul stilului democratic, lucrătorii sunt apreciaţi la un nivel înalt. Chiar dacă persoana cu care discuţi este acuzată că ar fi făcut anumite fă­rădelegi, trebuie să dăm dovadă de respect. O mare atenţie trebuie să acordăm gesturilor şi mimicii. Nu trebuie doar să vorbeşti, tre­buie să şi asculţi atent, doar astfel se poate realiza o comunicare eficientă. Atunci când discutaţi cu partenerii sociali, trebuie să le explicaţi în primul rând care sunt avantajele propunerilor pe care le înaintaţi. Trebuie să ştiţi cum un „nu” să îl transformaţi în „da”. Se aplică aşa-numită metodă „karate psiho­logic”. De exemplu, fiind student, pe timpu­rile sovietice, m-am pomenit cu mai mulţi colegi de-ai mei de la facultate că nu aveam bani ca să achităm călătoria cu metroul. Atunci când s-a apropiat controlorul şi ne-a întrebat de ce nu avem tichete, eu i-am pro­pus: vă dau o sută de ruble şi vă cântăm şi o piesă. Dacă vă place cântecul, ne întoarceţi banii, iar de nu vă place, nu ni-i întoarceţi. Şi am început să-i cântăm în cor – ce credeţi? 

Imnul URSS! Când, la urmă, controlorul a zis că nu-i place, noi ne-am revoltat – cum, trăiţi în URSS şi nu vă place imnul Uniunii Sovietice? Miliţia, să vină miliţia încoace, aici unui cetăţean nu îi place imnul URSS!”, a exemplificat Maxim Kim.

 

Interlocutorul pune mâna la gură atunci când vorbeşte. Ce înseamnă asta?

 

Maxim Kim  a avut şi un master class în care a ţinut să precizeze ce înseamnă anu­mite gesturi. De exemplu, atunci când inter­locutorul îşi deschide nasturii  de la sacou, înseamnă că este onest. Dacă ascunde mâi­nile la spate – se simte vinovat şi analizează situaţia fiind încordat. Dacă mâinile sunt încrucişate pe piept, gestul indică precum că interlocutorul se apără psihologic. Dacă persoana stă pe marginea unui scaun şi se înclină înainte, înseamnă că informaţia pe care o aude prezintă interes pentru el. Dacă capul este puţin înclinat pe o parte, înseam­nă că persoana respectivă ascultă atent. Dacă bărbia se sprijină pe palmă, înseamnă că persoana ia o decizie. Dacă scoate ochela­rii şi şterge lentilele, doreşte să câştige timp înainte de a lua o decizie importantă. În mo­mentul în care vorbeşte şi pune mâna înain­tea gurii, să ştiţi că interlocutorul dumnea­voastră vă minte. Dacă mâna lui e deasupra mâinii voastre atunci când se salută, aceasta denotă o persoană încrezută sau care se sim­te superioară. Dacă mâinile se află în buzu­nare, iar un deget e afară, să ştiţi că interlo­cutorul dumneavoastră vă urăşte.

Maxim Kim a vorbit şi despre faptul că există cinci stiluri de gândire – idealist, sin­tetizator, analitic, pragmatic şi realist. El a amintit că există şi patru tipuri de tempera­mente – coleric, sangvinic, flegmatic şi me­lancolic.

Sursa citată a menţionat că sindicatele au un rol foarte important în apărarea salari­aţilor, în special, la etapa actuală. „În tim­pul apropiat, în Europa forţa de muncă va fi redusă cu circa 40 la sută, iar patronii îşi motivează deciziile prin faptul că utilizează tehnologii performante sau roboţi”.

 

Republica Moldova va participa la o şedinţă ITUC

 

Oleg Budza, preşedintele Confederaţi­ei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, a precizat pentru ziarul „Vocea poporului” că Maxim Kim vine să ţină lecţii pentru preşe­dinţii federaţiilor sindicale al treilea an la rând. „Îmi place că Maxim Kim este foarte sincer, el manifestă respect faţă de oameni, indiferent de ce etnie este, ce venit are sau ce are în proprietate. Vine dintr-un oraş cu o cultură înaltă. Temele pentru seminar le propunem noi, membrii Comitetului Confe­deral, precum şi liderii sindicali din terito­riu. Îl invităm şi pentru faptul că el vorbeşte şi despre cum trebuie să fie un lider sindical, ce trebuie să ştie un preşedinte al comitetu­lui sindical atunci când merge la negocieri cu patronul întreprinderii. L-am invitat şi în calitate de jurnalist, pentru că ne dorim să avem un dialog eficient cu cititorii, cu mem­brii de sindicat. În linii generale, Maxim Kim a caracterizat pozitiv modul cum sunt abordate problemele salariaţilor în paginile ziarului „Vocea poporului”, menţionând că această publicaţie periodică este printre pu­ţinele ziare sindicale care fac analiză. „Altce­va e că oamenii nu vor să citească, nu vor să cunoască ce fac sindicatele. Din păcate, unii membri ai organizaţiilor primare ale sindi­catelor nici nu cunosc ce decizii ia conduce­rea confederaţiei”.

Oleg Budza a menţionat că acest seminar, la care a fost invitat Maxim Kim, este impor­tant şi pentru faptul că la 25 septembrie în oraşul Frankfurt pe Main va avea loc o şe­dinţă a Confederaţiei Internaţionale a Sindi­catelor (ITUC), unde se va stabili programul de lucru pentru anul 2017, în special, în ceea ce priveşte migranţii. Se vor reuni circa 50 de persoane, preşedinţi ai confederaţiilor sindicatelor din Europa şi din CSI.

„În ceea ce priveşte activitatea sindica­telor, putem prelua practica României, a Belgiei, a Georgiei, a Greciei. Negocierile cu Guvernul au fost reluate, dar mai există probleme care necesită a fi rezolvate, şi anu­me migraţia populaţiei, lipsa locurilor de muncă bine plătite, nivelul de trai care lasă de dorit, îmbătrânirea populaţiei, şomajul latent, economia informală. Sunt pentru or­ganizarea grevelor sau a protestelor, dar nu trebuie să uităm că unele probleme pot fi so­luţionate şi la masa de negocieri”, a subliniat preşedintele CNSM.

El a precizat că liderii sindicali trebuie să fie bine informaţi, în special atunci când ne­gociază cu patronii sau cu reprezentanţi ai Guvernului. „Poţi să baţi cu pumnul în masă de mai multe ori, dar ce folos, dacă nu eşti bine documentat sau nu aduci argumente? În prezent, patronatele şi Guvernul au spe­cialişti foarte bine pregătiţi”.

În alt context, Oleg Budza s-a referit la noul sistem de pensionare. „Unele persoa­ne sunt de părerea că noul sistem, care va fi implementat începând cu 1 ianuarie 2017, nu prevede nimic altceva decât majorarea vârstei de pensionare. Nu sunt de acord. Oamenii trebuie să înţeleagă că se schimbă esenţial sistemul de pensionare. Dacă achiţi contribuţii de asigurări sociale mari, vei pri­mi şi o pensie mare, asta e esenţa”.

Totodată, Oleg Budza a spus că oamenii trebuie să aibă încredere în sindicate. „Cu implicarea sindicatelor, mai multe persoane au câştigat procese de judecată, în care au dovedit că unele accidente de muncă s-au produs din vina angajatorului, astfel că sa­lariatul care a avut de pătimit a primit des­păgubiri financiare. Lumea trebuie să ştie că sindicatele ajută oamenii, suntem o familie care ajută persoanele nevoiaşe”, a conchis Oleg Budza.

 

 

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com