Cu restanţe la salarii, apoi aruncați în stradă?

Elena Codreanu
Vocea Poporului, 09.07.2018

   

În numărul precedent al ziarului am publicat un material despre 18 salariaţi ai Nodului feroviar Basarabeasca (medici, asistente me­dicale, laboranţi), care riscă să rămână fără un loc de muncă. „Vocea poporului” revine la acest subiect, cu alte detalii, pentru că angajaţii respectivi se confruntă cu o mie şi una de probleme, dar au fost aju­taţi doar de sindicate.

 

Cei 18 salariaţi au fost în subordinea Ministerului Economiei şi Infrastructurii, lu­crând la Întreprinderea de Stat „Calea Fera­tă din Moldova”, apoi au fost transferaţi în gestiunea Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. Un reprezentant al insti­tuţiei respective a spus, la o adunare cu cei 18 oameni, că va angaja doar cinci dintre ei, pentru că ceilalţi sunt pensionari. Toto­dată, Agenţia Teritorială pentru Ocuparea Forţei de Muncă nu îi poate lua în evidenţă drept şomeri, pentru că în carnetele lor de muncă scrie că au fost transferaţi în subor­dinea altui minister.

La 14 iunie anul curent, Nicolae Nicolaev, preşedintele consiliului sindical al Nodului feroviar Basarabeasca, a adresat o scrisoa­re conducerii CNSM, prin care abordează problema respectivă. Eugeniu Covrig, şeful Departamentului juridic din cadrul CNSM, susţine că ambulatoriul staţiei Basarabeas­ca, cel de Linie şi staţia Ungheni, împreună cu pasivele şi activele acestora, urmează a fi transferate de la Ministerul Economiei în gestiunea Ministerului Sănătăţii, în confor­mitate cu o hotărâre de  Guvern din 4 de­cembrie 2017 şi cu Regulamentul cu privire la modul de transmitere a bunurilor pro­prietate publică, aprobat prin 

Hotărârea Guvernului nr. 901 din 31 decembrie 2015.

 

Pierduți în hățișul legislației

„Articolul 197 prim din Codul muncii prevede că, în caz de reorganizare a unită­ţii, schimbare a proprietarului acesteia, ce­sionarul preia toate drepturile şi obligaţiile existente, la data producerii evenimentu­lui, ce decurg din contractele individuale şi din contractele colective de muncă în vigoare. Mai mult, alineatul 2 al aceluiaşi articol stipulează că reorganizarea unită­ţii, schimbarea proprietarului acesteia nu constituie temei de încetare a contractu­lui individual de muncă, cu excepţia celui încheiat cu conducătorul unităţii, adjuncţii săi şi a contabilului-şef. Or, concedierea salariaţilor în asemenea cazuri poate inter­veni numai ca urmare a reducerii statelor de personal din unitate. Astfel, ţinând cont de prevederile enumerate mai sus, precum şi de cele stabilite la punctul 18 al regula­mentului amintit, constatăm că, în baza ac­tului de transmitere a subdiviziunilor, care include în mod obligatoriu şi documentele contractuale, inclusiv cele de muncă, Mi­nisterul Sănătăţii devine succesor de drept în raporturile de muncă cu salariaţii din subdiviziunile respective. Cu alte cuvinte, salariaţii din cadrul celor trei subdiviziuni urmează să-şi continue activitatea fără modificarea contractelor individuale de muncă”, afirmă Eugeniu Covrig.

Aflându-se în vizită în raionul Basara­beasca, avocatul CNSM Anatolie Lupaşcu a menţionat că salariaţii au dreptul să acţi­oneze în judecată angajatorul timp de trei luni din data când li s-a adus la cunoștință ordinul de transfer sau de concediere. An­gajatorul a anunţat cei 18 salariaţi, prin­tr-un ordin, că transferul se efectuează în conformitate cu articolele 74 și 86 din Codul muncii. Conform ordinului, salariaţii cărora contractele individuale de muncă le-au expirat la 31 mai 2018 vor fi conce­diaţi, conform art. 82 din Codul muncii, iar persoanele interesate vor putea depu­ne cereri pentru continuarea activităţii de muncă, începând cu 1 iunie anul curent.

„Fiecare dintre cei 18 salariaţi trebuie să depună cerere de transfer, iar după aceas­ta noul angajator urmează să emită ordin de angajare, pentru fiecare dintre salariaţi, dar astfel de ordine nu au urmat. Noul an­gajator este obligat să răspundă la aceste cereri în maxim 30 de zile. Dacă aşa ceva nu a avut loc, salariaţii sunt în drept să acţi­oneze în judecată angajatorul, doar pentru faptul că nu a răspuns la cererile lor”, afir­mă avocatul.

Nicolae Nicolaev a precizat că, peste 12 zile după ce salariaţii au depus cerere de angajare, un responsabil de la Ministe­rul Sănătăţii s-a întâlnit cu cei 18 salariaţi şi a comunicat că cinci persoane care nu au atins vârsta de pensionare, posibil că vor fi angajate, iar pe 13 persoane, care sunt deja pensionari, ministerul nu le poate an­gaja.  Celor cinci salariaţi li s-a spus să lu­creze cum au lucrat şi mai înainte şi li s-au promis şi salarii mai mari.

Anatolie Lupaşcu a specificat: „În acest caz, ministerul este obligat să vă angaje­ze, chiar dacă sunteţi pensionari, cu voi angajatorul poate să încheie contracte pe termen determinat. Dacă conflictul nu se soluţionează pe cale amiabilă, mergeţi în instanţa de judecată. Discuţia pe care aţi avut-o cu reprezentantul Ministerului Să­nătăţii trebuia înregistrată, apoi pusă pe hârtie, astfel ca acest document să aibă putere juridică. Dacă aşa ceva nu s-a în­tocmit, trebuie să vă uniţi şi să afirmaţi în instanţa de judecată în calitate de martori că responsabilul a spus că nu angajea­ză pensionarii şi că v-a promis salarii mai mari, declaraţiile martorilor sunt conside­rate probe în instanţa de judecată. Faptul că vă prezentaţi la serviciu trebuie fixat în documente oficiale, iar acestea vor servi drept dovadă în instanţa de judecată”.

Nicolae Nicolaev a menţionat că, potrivit art.88 prim din Codul muncii, CFM trebuia să primească un acord în scris din partea Ministerului Sănătăţii prin care instituţia este de acord să angajeze cei 18 lucrători medicali, dar… nu au văzut nici un docu­ment în acest sens. CFM a emis un ordin de transfer al salariaţilor de la Ministerul Economiei în subordinea Ministerului Să­nătăţii, dar nu i-a concediat. La rândul său, Ministerul Sănătăţii nu a emis nici un ordin de angajare sau neangajare a celor 18 sa­lariaţi. Angajaţii respectivi susţin că nu pot fi luaţi în evidenţa de filiala ANOFM, din motiv că sunt transferaţi de la un minister la altul. Ei s-au adresat şi Inspectoratului de Stat al Muncii, filiala din raionul Basara­beasca, dar responsabili ai acestei institu­ţii, le-au spus că nu pot face nimic în acest caz. Cercul s-a închis. Avocatul CNSM s-a arătat indignat de un asemenea răspuns şi a spus că îl va contacta pe șeful Inspecto­ratului Muncii, Dumitru Stăvilă.

În cadrul consultaţiei cu avocatul, Ni­colae Nicolaev a abordat şi problema re­stanţelor salariale. Liderul sindical spune că, pe lângă faptul că lefurile angajaţilor nodului feroviar Basarabeasca se achită cu întârziere de trei-patru luni, angajatorul, respectiv, CFM, trebuie să achite şi com­pensaţii pentru faptul că aceste salarii se plătesc cu întârziere, conform prevederilor Codului muncii.

La 11 martie 2017, feroviarii au organi­zat o acţiune de protest la Chişinău, la care au cerut lichidarea restanţelor salariale, protestatarii fiind susţinuţi de sindicatul de ramură şi de conducerea CNSM. Salariaţii CFM au adresat scrisori Parlamentului, dar de aici le-a venit răspuns că e necesară im­plicarea Guvernului. S-au plâns şi Executi­vului, Procuraturii Generale, fostului minis­tru al Transporturilor, administraţiei CFM, şefului statului, dar până acum nu au pri­mit nici un răspuns oficial din partea lor.

 

Se poate ajunge

până la sechestru

pe bunuri

 

„Chiar dacă în decembrie am primit re­stanţele pentru două luni, în februarie nu s-a achitat nici un salariu, şi nici restanţa. Mai mult, angajaţii Nodului feroviar Basa­rabeasca nu beneficiază nici de haine spe­ciale de protecţie, ceea ce contravine pre­vederilor Contractului colectiv la nivel de unitate şi normelor de securitate şi sănăta­te în muncă”, a detaliat Nicolae Nicolaev.

Anatolie Lupaşcu spune că dacă lea­fa nu se achită deloc sau se plăteşte cu întârziere, feroviarii trebuie să înainteze o cerere administraţiei CFM, prin care să solicite plata salariului. „Deşi conducerea CFM argumentează acumularea restanţe­lor salariale prin faptul că nu are venituri, acesta nu este un motiv ca să nu plătească lefurile. Dacă instanţa de judecată va emi­te o decizie în favoarea salariaţilor, execu­torul judecătoresc poate aplica sechestru pe unele obiective ale Căii Ferate. Şi dacă executorul judecătoresc nu pune în aplica­re decizia instanţei, acestuia i se pot aplica pedepse, inclusiv până la răspundere pe­nală. În acelaşi timp, Inspectoratul de Stat al Muncii poate aplica amenzi angajatoru­lui, pentru faptul că nu a plătit salariile la timp”.

În cazul neachitării salariului, angajaţii au dreptul să se adreseze în judecată timp de trei ani de la acumularea restanţelor.