20 septembrie 2019
Chisinau
Fără categorie

Criza financiară a afectat şi sistemul de sănătate

Loading
Fără categorie Criza financiară a afectat şi sistemul de sănătate
Criza financiară a afectat şi sistemul de sănătate
studiu-idis-viitorul

Foto: arhivă personală

 

Soluţiile finanţării pe termen lung a sistemului de sănătate a fost obiectul studiului efec­tuat de Marianа Iaţco în cadrul Laboratorului sociometric cu susţinerea Fundaţiei „Hanns Seide”. Studiul a fost prezentat în incinta IDIS „Viitorul”. La eveniment a fost prezentă şi reprezentanta Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Maria Creminscaia, specialist principal pe problemele financiare şi social-economice al CNSM, care a partici­pat la discutarea raportului respectiv.

 

Costul poliţei de asigurare medicală

 

În studiu se menţionează că, în ultimii șapte ani, evoluția prețului primei de asigurare medicală de­notă o tendință de scumpire a acesteia. Conform proiectului de Lege a fondurilor asigurării obliga­torii de asistenţă medicală, pe anul 2016, valoarea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală urmează să se menţină la nivelul anului 2015, de 4056 de lei.

„Deși bugetul alocat sănătății în 2015 este cel mai mare de până acum, există foarte multe deficiențe în finanțarea sistemului de sănătate. Numai jumătate din resursele alocate sunt generate de asigurările obligatorii de sănătate. Plățile directe (20% din aceste re­surse) sunt destul de scăzute com­parativ cu statele UE. Prin urmare, subvențiile alocate CNAM sunt din ce în ce mai mari pentru a preveni acumularea de arierate și întârzie­rile la plata furnizorilor. Astfel, re­sursele publice alocate sănătății în 2015 depășesc 5,3% din PIB, dato­rită creșterii sumelor alocate către CNAM de la bugetul de stat pentru recuperarea întârzierilor de plată către furnizorii de medicamente”, se menţionează în studiu.

În ultima decadă, au crescut con­siderabil cheltuielile totale în sănă­tate, balanța dintre cota cheltuieli­lor publice și private s-a modificat neesențial în ultimii ani, statul con­tinuă să fie principalul finanțator al sistemului de sănătate. „În același timp, statistica națională arată că cheltuielile gospodăriilor casnice în sistemul de sănătate continuă să fie la un nivel înalt, în special, pentru medicamente și preparate farmaceutice, care constituie 72% din plățile directe pentru sănă­tate. Plățile neformale sunt larg răspândite în Moldova, chiar și în rândul populației asigurate. Astfel, cota plăților neformale din plățile directe a constituit, în anul 2010, 37% pentru serviciile oferite în ca­drul asistenței medicale primare și specializate de ambulatoriu și 94% pentru serviciile spitalicești. Plățile neformale discreditează sistemul de finanțare publică și dublează costurile serviciilor medicale pen­tru beneficiarii sistemului de sănă­tate”, arată studiul.

 

Criza financiară

 

În lucrare se mai menţionează că circa 20% din populație nu este încadrată în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală (AOAM) și nu beneficiază de toate facilitățile și protecția financiară deplină la accesarea serviciilor me­dicale. Potrivit studiilor efectuate de Biroul Național de Statistică, peste 75% din populația neasigu­rată sunt persoane de vârstă aptă de muncă (grupa de vârstă 25-54 de ani).

„Astăzi, Republica Moldova se confruntă cu o criză financia­ră în sistemul de sănătate destul de gravă, fapt cauzat în special de datoriile pe care le are Ministerul Finanțelor față de CNAM. În acest context, din lipsă de bani, zeci de spitale din ţară riscă să nu mai poată primi pacienţi spre sfârșitul anului 2015, iar managerii insti­tuţiilor medicale se confruntă cu probleme la achitarea serviciilor pentru întreţinere sau procura­rea medicamentelor. Ministerul Finanţelor indică o datorie faţă de spitale ce se ridică la cifra de aproape jumătate de miliard de lei, iar bani la buget nu sunt. Situația actuală denotă pentru prima dată datorii atât de mari ale instituţiilor medicale.

Experții consideră că Ministerul Sănătăţii era obligat, încă în vara anului curent, să elaboreze un plan urgent de acţiuni anticriză, care nu ar fi permis perturbarea prea vizi­bilă a activității instituţiilor medi­cale. Autoritățile publice din sănă­tate trebuie să se axeze pe direcţiile prioritare, precum urgenţa, reani­marea, chirurgia acută, maternită­ţile, sănătatea copiilor. Pe de altă parte, trebuiau oprite, în primul rând, procurările de echipament care nu sunt vitale, de făcut regulă în achizițiile de consumabile, me­dicamente etc.”, se menționează în studiu.

În studiu se mai menționează că alocarea subvențiilor de la bugetul de stat pentru persoanele scutite de plata contribuțiilor medicale obligatorii trebuie să fie transpa­rentă. Și sindicatele susțin această afirmație.

Potrivit Mariei Creminscaia, pe parcursul ultimilor ani, Guver­nul nu respectă prevederile Legii nr. 1585.

 

g_sanatate

Sindicatele sunt de acord că este necesară transparența în gestionarea fondurilor de asigurare medicală obligatorie

 

„În conformitate cu Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, suma tran­sferurilor în fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală nu trebuie să fie mai mică de 12,1 la sută din totalul cheltuielilor apro­bate ale bugetului de stat. Pentru anul curent au fost prevăzute doar 7,8 la sută, adică cu 745 mln. de lei mai puțin decât ar fi trebuit. Adică în loc să majoreze fondurile asigu­rărilor obligatorii de asistenţă me­dicală, ei dimpotrivă, reduc tran­sferurile. Astfel, Guvernul trece obligațiile sale pe umerii patronilor și salariaților, reducând nivelul de încasări la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală de la 66,5 la sută în anul 2004 la 41,5 la sută în anul 2015.

Mai mult, potrivit statisticilor, pentru fiecare cetățean din catego­ria celor asigurați de stat și pentru care statul achită polița de asigu­rare medicală, din bugetul de stat sunt alocați doar 1414 lei. Totoda­tă, persoanele neangajate și cele cărora statul, în fond, nu le asigură un loc de muncă, urmează să achi­te întreaga sumă a poliței medica­le, adică 4056 de lei”, a spus Maria Creminscaia.

 

Concluzii

 

Mariana Iațco, autoarea studiu­lui, a venit cu unele propuneri ce țin de ameliorarea finanțării siste­mului de sănătate.

„Cel mai important, a remarcat aceasta, este însă să găsească echi­librul optim între eficientizarea cheltuielilor publice și încurajarea bunelor practici, astfel încât aceas­ta din urmă să nu fie ignorată ca urmare a presiunilor financiare de moment. Reformarea sistemului de sănătate va presupune în mod ne­cesar definirea clară a priorităților și alocarea în consecință a finanțării aferente. Având în vedere provocă­rile financiare cu care se confruntă toate sistemele de sănătate, progra­mele de prevenție și tratamentul în ambulatoriu vor trebui să se afle pe lista de priorități și trebuie să li se aloce finanțare adecvată”.

Un alt aspect esențial asupra căruia a atenționat autoarea este investiția în serviciile medicale inovative. „Republica Moldova tre­buie să își schimbe perspectiva de evaluare a priorităților de finanțare și să ia în calcul și beneficiile pe ter­men mediu și lung, nu doar costu­rile directe imediate. Experiența de până acum, la nivel european, a arătat că investiția și susținerea ac­cesului larg la servicii medicale ino­vative constituie un factor esențial pentru creșterea stării de sănătate a populației. Desigur că resursele financiare sunt limitate, însă exis­tă soluții alternative și mecanisme de suplimentare și eficientizare a cheltuielilor pentru sănătate. În final, subliniem necesitatea de a spori transparența finanțării siste­mului de sănătate și responsabili­tatea autorităților pentru gestiunea banului public”, a spus Mariana Iațco.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
1
Comentează
  • Az
    04.01.2016

    Bla-bla-bla și nimic concret. Întrebați-l pe Usatii, unde-s banii furați prin licitații trucate și veți avea buget plin de bani, pe care le transferă cetățeanul de rînd!

Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com