Există păreri împărţite în ceea ce priveşte evoluţia economiei naţionale pentru anul acesta. După ce, cu o zi mai înainte, experţii Centrului analitic independent „Expert–Grup” au anunţat o creştere economică de 2,5 procente pentru anul curent, reprezentanţii Băncii Mondiale în Republica Moldova s-au dovedit mai zgârciţi în prognoze, fiind de părerea că economia noastră „va rămâne inertă”. Totuşi, experţii străini nu exclud o creştere de 0,5 la sută pe seama revigorării exporturilor. Principalul obstacol în calea reluării creşterii reale a economiei naţionale, în viziunea lui Ruslan Piontkivsky, economist superior al Băncii Mondiale în Republica Moldova, ar fi mediul extern nefavorabil, îndeosebi, declinul economic din Rusia, care, după calculele dumnealui, se va adânci anul acesta, ceea ce va conduce la reducerea în continuare a fluxului de transferuri băneşti pe care le realizează moldovenii care lucrează peste hotare.
Nici în plan intern, conform declaraţiei reprezentantului Băncii Mondiale, nu vor exista condiţii mai bune pentru dezvoltarea economiei. Se vor accentua procesele inflaţioniste. Ritmul creşterii preţurilor în ţară va depăşi ţinta stabilită de Banca Naţională a Moldovei, adică cota de 5 procente, plus-minus 1,5 la sută. Se estimează o creştere a deficitului bugetar de 3,2 la sută din produsul intern brut, care va deveni o mare provocare pentru Guvernul ţării, pe fundalul indexării plăţilor sociale, a creşterii datoriei externe.
Creştere economică de formă
Dar chiar dacă experţii centrului analitic „Expert–Grup” vorbesc de o creştere economică de 2,5 procente, aceasta va fi una nominală, nu reală, generatoare de venituri mai mari în bugetul ţării, care să dea temei pentru majorarea salariilor, a pensiilor, indemnizaţiilor pentru păturile sărace ale populaţiei ţării noastre. După cum precizează înşişi autorii ipotezei optimiste, este vorba de o uşoară recuperare economică, menită să compenseze măcar parţial declinul economic care s-a produs în anul trecut. În opinia acestora, creşterea economică în ţara noastră ar trebui să fie de trei ori mai mare, pentru a merge în pas cu ţările din regiune. Aceştia contează foarte mult pe revenirea agriculturii, care, anul trecut, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, a devenit una dintre principalele frâne ale creşterii economice.
Dar, recunosc aceştia, creşterea în agricultură pe care ei contează ar fi mai degrabă una compensatorie, după un an agricol dificil, precum s-a dovedit a fi 2015. De asemenea, spun cei de la „Expert–Grup”, creşterea economică nominală va fi mai uşor de realizat graţie datelor statistice de referinţă mai scăzute în raport cu care se va realiza comparaţia.
Experţii consideră că nici anul acesta şi nici pe termen mediu nu face să mizăm pe
rezultate mari în economie. După ei reiese că şi în următorii cinci ani, în ţară, va domina incertitudinea şi instabilitatea economică. Astfel, analiştii de la „Expert–Grup” au identificat trei constrângeri care ar putea afecta dezvoltarea economică a ţării. În primul rând, frauda bancară în proporţie de 12 procente din produsul intern brut şi falimentul celor trei bănci, cu toate implicaţiile fiscale. O altă ameninţare ar putea fi îngheţarea sau chiar ratarea asistenţei externe, care va conduce la suspendarea investiţiilor în infrastructură şi la exodul investiţiilor străine. Într-un final, nu este exclusă nici subminarea competitivităţii economice, determinată de ritmul lent de creştere a productivităţii muncii în raport cu ritmul creşterii salariilor.
Economia suferă din cauza crimelor din sfera bancară
Dacă în ceea ce priveşte prognozele evoluţiei economiei Republicii Moldova opiniile experţilor locali şi ale celor internaţionali se află în disonanţă, atunci aprecierile acestora vizavi de cauzele care au generat situaţia catastrofală ce s-a creat în economia noastră, practic, sunt identice. De exemplu, Adrian Lupuşor, director executiv al Centrului analitic „Expert–Grup”, a declarat că criza de guvernanţă din sectorul bancar constituie o vulnerabilitate majoră a economiei moldoveneşti. Iar Alex Kremer, director de ţară al Băncii Mondiale pentru Republica Moldova, se arată chiar mai vehement, spunând că ceea ce se întâmplă acum în ţara noastră este preţul pe care îl plăteşte populaţia pentru frauda bancară care s-a produs în sectorul bancar în anii 2013-2014. El a mai precizat că economia suferă acum din cauza crimelor care au avut loc în sectorul bancar. Condiţiile de creditare au devenit foarte dure, dobânzile au crescut în mod exorbitant, ceea ce încetinește ritmul de activitate economică.
Riscurile furtului unui nou miliard persistă
În consecinţă, Republica Moldova înregistrează cel mai scăzut nivel economic. Mai grav, a atenţionat Alex Kremer, riscurile producerii unor noi fraude în sectorul bancar persistă. De aceea, dumnealui insistă pentru eliminarea radicală, categorică, definitivă a acestor pericole din domeniul dat. Pentru aceasta este nevoie, în primul rând, consideră directorul de ţară al Băncii Mondiale pentru Republica Moldova, de cât mai multă transparenţă în ceea ce priveşte patronii și acționarii instituţiilor bancare din ţară şi de o supraveghere meticuloasă a activităţilor din sectorul bancar.
În consonanţă cu afirmaţiile reprezentantului Băncii Mondiale, Adrian Lupuşor crede că este necesară elaborarea şi implementarea de urgenţă a unui plan complex privind reformarea sistemului bancar cu accent pe dinamizarea investigaţiilor pe marginea fraudelor bancare, îmbunătăţirea transparenţei şi a calităţii acţionariatelor bancare, fortificarea independenţei şi a competenţelor regulatorii ale Băncii Naţionale şi „de-offshorizarea” sistemului bancar.
Peste 40 la sută
din populaţia ţării
va continua să trăiască
în sărăcie
Atât analiştii locali, cât şi cei străini, sunt de părerea că guvernarea de la Chişinău este limitată în ceea ce priveşte instrumentele cu care ar putea să opereze din perspectiva redresării situaţiei economice din ţară. Şi unii, şi alţii recomandă eforturi majore în vederea restabilirii eficienţei şi credibilităţii sectorului bancar, a combaterii corupţiei şi rezolvării problemelor de guvernare, pentru a recâştiga încrederea investitorilor. Din cauza acestor disfuncţionalităţi, şi în anul curent economia ţării va continua să lâncezească. Piaţa muncii nu se va redresa. Nivelul sărăciei se va menţine la cota de anul trecut, ceea ce înseamnă că 41 de procente din populaţia ţării va trăi în mizerie.
Nu face să mizăm pe creşterea locurilor de muncă…
Sergiu Iurcu, şef adjunct al Departamentului protecţie social-economică al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, este rezervat în ceea ce priveşte prognozele optimiste ale specialiștilor de la Centrul analitic „Expert–Grup”, deoarece acestea sunt bazate pe nişte variabile care nu pot fi măsurabile şi, deci, nu pot fi văzute ca nişte criterii absolute, precum ar fi miza pe dezvoltarea agriculturii, care mereu este expusă unor factori de risc, cum sunt condiţiile meteorologice. Astfel încât, susţine dumnealui, prognozele optimiste privind creşterea economică arată din cale afară de generoase. De aceea, a concluzionat Sergiu Iurcu, nu ne putem aştepta la mari schimbări pe piaţa munci, la creşteri semnificative de salarii.