Organismele financiare internaționale, precum Banca Mondială (BM), Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare (BERD) sau Corporația de Finanțare Internațională (CFI) nu sunt interesate, în mare parte, de felul cum cerințele lor influențează calitatea vieții și bunăstarea populației din țările ex-sovietice în care oferă periodic susținere financiară sub formă de credite. Aceasta este teza principală a unei conferințe desfășurate recent la Kiev, cu participarea țărilor membre ale rețelei European Labor Network on International Financial Institutions (ELNI).
Pamela Gomes, reprezentant al rețelei ELNI a vorbit în cadrul evenimentului despre faptul că nu toate proiectele care sunt finanțate de marii creditori mondiali au un impact benefic asupra situației socioeconomice în țările în care sunt implementate, întrucât se implică în politica internă a statului. ”Spre exemplu, cerințele Fondului Monetar Internațional (FMI) sunt foarte dure și urmăresc rambursarea creditelor, cu prețul unor măsuri de austeritate bugetară care atrag după sine reducerea în unele instituții a numărului angajaților sau majorarea tarifelor la serviciile comunale. Evident, aceste efecte sunt cel mai mult resimțite de populație”, spune Pamela Gomes.
Reprezentantul centrului Solidaritate (SUA), Rudy Porter a menționat că sindicatele trebuie să fie insistente în dialogul cu aceste structuri financiare și să urmărească ce politici sunt implementate pe piața muncii în țările care beneficiază de credite sau granturi. Însă ”Pentru a obține rezultate palpabile e nevoie ca organizațiile sindicale din mai multe țări să se consolideze, întrucât, pe moment, ele sunt rigide în acțiuni. Totodată, unii creditori, în special BM, încearcă să evite dialogul cu sindicatele”, a menționat Porter. El a accentuat că țările în care BM a impus cerințe agresive au intrat în recesiune economică, întrucât au existat și presiuni asupra statului de a opera schimbări, în special de a influența rata dobânzilor bancare, cursul valutar al monedei naționale sau de a reduce salariile angajaților.
Optimizarea școlilor din Moldova, proces cerut de creditori
Cele mai mari fluxuri de bani care vin în Republica Moldova sunt efectuate prin intermediul UE (55%), BM (20%) și a instituțiilor financiare din SUA (19%). Actualmente, din banii europeni sunt finanțate circa 86 de proiecte care au un buget total de 271 mil. de euro. Dintre aceștia, 60 mil. de euro sunt destinați pentru reforma justiției , iar alte 30 de mil. de euro vor fi oferite drept susținere tehnică pentru îndeplinirea condițiilor Acordului de asociere cu UE. În același timp, Moldova a beneficiat de un suport financiar consistent din partea BM, începând cu anul 1992, au fost transferate mai mult de 1 mild. de euro pentru 49 proiecte. În prezent, portofoliul BM cuprinde 27 de proiecte active în RM în sumă totală de 317,5 mil. de dolari obligațiuni directe în domenii precum dezvoltarea businessului, a infrastructurii în localitățile rurale, susținerea agriculturii sau proiecte în medicină. Alte 450 mil. de dolari vor fi virați pe etape de BM până în 2017, așa cum prevede Strategia de dezvoltare a RM 2014-2017, pentru susținerea economică.
CNSM participă frecvent la întâlnirile cu reprezentanții FMI, la care se discută soluţionarea mai multor probleme social-economice |
“Anul acesta însă nu avem noutăți bune privind planurile investiționale ale structurilor financiare internaționale. Instabilitatea politică și economică au ținut departe potențialii investitori și din această cauză BM a aprobat doar patru proiecte de finanțare pentru țara noastră. Deși pare relativ consistent, proiectul BM privind optimizarea școlilor poartă un caracter social seminegativ, întrucât a fost un proces grăbit și nu au fost luate în calcul toate aspectele”, spune Ana Moldovanu, șefa Departamentului protecție social-economică al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM). Ea a subliniat că copiii din satele în care școlile au fost optimizate întâmpină dificultăți în deplasarea către noile școli, chiar dacă au fost alocate autobuze pentru ei. În plus, ministerul respectiv nu a demonstrat transparență și a procurat la prețuri exagerate autobuzele destinate în acest scop.
Menționăm că în Moldova, în 2013, sunt în derulare proiectul BERD privind susținerea agriculturii în valoare de 10 mil. de dolari, în scopul de a diminua consecințele negative ale secetei din anul precedent, proiectul de optimizare a școlilor (40 mil. de dolari), proiectul de incluziune în școlile generale a copiilor cu dizabilități (2,86 mil. de dolari) și susținere financiară în valoare de 1,2 mil. de dolari pentru consolidarea instituțională a Curții de Conturi.
Ana Moldovanu susține că CNSM a participat frecvent la întâlnirile cu reprezentanții FMI, la care s-au discutat posibilitățile de creare a locurilor noi de muncă, majorarea pensiilor și sala-riilor angajaților, introducerea unei grile echitabile de impozitare și minimiza-re a procesului de achitare a salariilor ”la plic”.
Cazul Hunday din Ucraina a disponibilizat mai mulţi angajaţi
În Ucraina, impactul negativ al finanță-rilor externe s-a resimțit prin două cazuri – proiectul hidrocentralelor cu capacitate mică în munții Carpați și cazul Hunday, ambele desfășurate cu implicația BERD.
Astfel în 2009, BERD a oferit Ucrainei 50 mil. euro printr-o linie de finanțare directă a proiectelor de energie regenerabilă. Unul dintre subproiecte – centralele hidroelectrice mici sau Visum, prevedea un împrumut securizat pentru dezvoltarea, construirea și exploatarea a două centrale hidroelectrice mici pe Cheremosh, râul Bily în vestul Ucrainei. Acest proiect încalcă legislația națională și are efecte sociale și de mediu negative.”Consultările publice au fost făcute abia după ce BERD a aprobat creditul, ceea ce contravine legislației. În plus, hidrocentralele sunt localizate în zonă seismică și există riscul inundaților, ceea ce afectează locuitorii din acele părți”, susține Natalia Levițkaia, vicepreședinta Confederației Sindicatelor Libere din Ucraina (CSLU).
Tot BERD a aprobat un proiect în valoare de 120 mil. de dolari pentru procurarea vagoanelor de pasageri, mașini de cale și construirea tunelului Beskyd. Proiectul, care este încă activ, trebuia să înlocuiască vagoanele de dormit pe distanță medie la rutele interurbane cu servicii de transport de zi rapid, adică servicii mai calitative pentru clienți și o rentabilitate mai mare activelor întreprinderii de cale ferată. În opinia sindicaliştilor, realizarea proiectului a avut efecte negative asupra drepturilor muncitorilor de la calea ferată, transportului feroviar ucrainean și a populației în general. Cumpărate de către Ucraina pentru 300 mil. de dolari, cele zece trenuri rapide Hunday au fost un eșec de investiții, chiar BERD a recunoscut acest lucru.
”Ele au fost cumpărate în grabă de un ex-ministru de transport și de comunicare și nu au fost ajustate la condiţiile meteorologice din Ucraina. În final, acestea s-au rupt frecvent și apoi sudate, iar pasagerii prejudiciați prin servicii de calitate proastă la un preț înalt. Până la urmă, pasagerii au ales alt gen de transport, iar căile ferate au redus din muncitorii întreprinderii. În același timp, sunt cazuri când oamenii au fost supuși presiunii de a se concedia pentru că au criticat acest proiect”, spune Valeri Petrovski, inspector-jurist Sindicatul Liber al Lucrătorilor Feroviari din Ucraina.
Sindicaliștii ucraineni insistă asupra respectării drepturilor sociale, în special, a drepturilor de muncă ale angajaților de la căile ferate, mai ales că există mai multe forme standard de ocupare în muncă, cum ar fi contracte de muncă în regim de urgență pe un termen de 3-12 luni. În viziunea Nataliei Levițkaia aceasta este o măsură ascunsă utilizată de administrația căilor ferate de a reduce numărul de state. Ea afirmă că administrația instituției respective se justifică prin faptul că are un management flexibil, însă în spatele acestor declarații, angajatul trăiește cu incertitudinea locului de muncă.