15 decembrie 2019
Chisinau
Fără categorie

Corupţia naşte inegalităţi între oameni

Loading
Fără categorie Corupţia naşte inegalităţi între oameni
Corupţia naşte inegalităţi între oameni

 

 

coruptie

Foto: curierul.ro

Extinderea prăpastiei dintre bogaţi şi săraci se explică şi prin numărul excesiv al escrocilor din administraţiile publice şi din sec­torul privat, care se îmbogăţesc pe căi ilegale fără a suporta vreo pedeapsă. Inegalităţile iau am­ploare pe măsură ce creşte nu­mărul politicienilor, al funcţio­narilor, antreprenorilor corupţi. Decalajul prăpăstios între bogaţi şi săraci se formează în societăţile în care nu există şi nici nu funcţi­onează sistemele de sancţionare a delapidatorilor de bani publici, iar deciziile guvernamentale se iau după principiul „cine dă mai mult”.

 

Suntem săraci pentru că avem mulţi demnitari corupţi

 

Din păcate, sunt nişte consta­tări dureroase, regretabile, care vizează fenomenul corupţiei şi efectele lui în Republica Mol­dova, unde, potrivit organizaţi­ei Transparency International Moldova, acesta înfloreşte din cauza lipsei răspunderii pentru luarea deciziilor sau participarea la luarea deciziilor în situaţii de conflict de interese, precum şi a răspunderii pentru funcţionarii de conducere responsabili care au admis situaţii de conflict de interese sau stare de incompati­bilitate.

În aceste condiţii, nici nu este de-a mirării că ţara noastră se află pe una dintre cele mai proas­te poziţii în clasamentul Trans­parency International, locul 102 din lista de 177 de state, al indi­celui privind percepţia corupţiei. Ceea ce înseamnă că noi facem parte din statele ce formează acea parte a omenirii, de altfel, una dominantă, în care guvernanţii corupţi reprezintă o sursă serioa­să a inegalităţii dintre oameni.

 

Batem pasul pe loc în lupta cu corupţia

 

Mai grav, potrivit unui ra­port al organizaţiei Transparen­cy Internaţional Moldova, făcut public recent, „batem pasul pe loc” în ceea ce priveşte preveni­rea şi combaterea corupţiei în structurile administraţiei publi­ce centrale: ministere, agenţii, departamente. În ciuda faptului că structurile respective dispun de un cadru legal suficient pen­tru aplicarea politicilor, măsuri­lor anticorupţie, raportul acestei instituţii relevă că multe dintre unităţile administraţiei publi­ce centrale practic nu fac nimic pentru a elimina respectivul fla­gel ce pătrunde tot mai adânc în structurile lor. Explicaţii sunt câteva, în viziunea Transparency Internaţional Moldova, dar cele mai vizibile se arată a fi dorinţa conducătorilor acestora de a-şi asigura un confort instituţional, lipsa de voinţă a acestora. Drept urmare, gestionarea banilor pu­blici se face cu multe încălcări.

Astfel, jumătate din organele administraţiei publice locale nu asigură principiul transparenţei în procesul de planificare a achi­ziţiilor publice. Puţin se cunoaşte despre rezultatele atribuirii con­tractelor de achiziţii publice. In­formaţiile în acest sens sunt date publicităţii cu mare întârziere. Două treimi din administraţiile publice centrale nu oferă date privind folosirea mijloacelor bă­neşti din bugetul de stat.

 

În care ministere corupţia se simte în siguranţă?

 

Care sunt ministerele, agenţi­ile, alte structuri ale administra­ţiei publice centrale ce nu se gră­besc să-şi cureţe propriile „curţi” de „gunoiul” corupţiei? Transpa­rency International Moldova a atribuit punctaje de la 0 până la 4 privind aplicarea politicilor şi măsurilor anticorupţie.

Cele mai rele note au luat tocmai ministerele din blocul social. Aşadar, cu cea mai mică notă, „0,8”, este apreciată func­ţionarea mecanismului intern de prevenire a corupţiei în cadrul Ministerului Culturii, condus de Monica Babuc.

Cu părere de rău, nici după scandalul provocat de achiziţio­narea autobuzelor pentru trans­portarea elevilor, Ministerul Educaţiei nu a tras învăţăminte. Activitatea acestuia privind pre­venirea şi combaterea corupţiei a meritat aproape cel mai prost calificativ, 1,3 din maximul de 4 puncte. Deşi se vorbeşte în ultimii ani despre furtul a zeci de milioa­ne de lei bani publici ca urmare a falsificării documentelor pen­tru primirea ajutorului social cu implicarea funcţionarilor din ca­drul sistemului de protecţie soci­ală, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei se dovedeşte a fi una dintre structurile codaşe ale administraţiei publice cen­trale în ce priveşte conceperea şi aplicarea politicilor şi măsurilor anticorupţie. Funcţionarea me­canismului intern de prevenire a corupţiei în cadrul acestui minis­ter a fost apreciat doar cu 1,3 din 4 puncte posibile. Aşa că îmbo­găţirea unor funcţionari corupţi din sistemul de protecţie socială a ţării pe seama mijloacelor bu­getare destinate celor săraci ar putea să ia proporţii.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com