Copiii politicienilor, școliți în străinătate

Anglia, Germania, Elveția, SUA – sunt doar câteva ţări în care copiii actualilor sau foştilor demnitari moldoveni aleg să-şi continue studiile. Taxa pe care o achită variază între 1600- 8000 de euro pe an. Oficialii, însă, îi îndeamnă pe tinerii de rând să aleagă specialități mai puțin solicitate pe piața autohtonă, dar cu ”garanții de angajare”. Între timp, copiii lor preferă departe de casă să studieze ceea ce este în top în ţara de unde au plecat: drept sau economie. 

 

În fiecare an rezultatele admi­terii arată că absolvenții de licee aleg cam aceleași specialități. Ministerul Educației, dar și demnitarii, nu o singură dată, făc apel la tinerii Moldovei să ia în considerație specialități, cum ar fi cele pedagogice, tehnice sau științele exacte, pentru a su­plini locurile libere rămase la universități.

 

Drept și economie în Olanda

 

Copiii lui Pavel Filip, minis­tru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, după absolvirea liceului au ales Olanda. Unul studiază la Facultatea de Studii Economice a Universităţii Gro­ningen, cea mai veche din Olan­da. Universitatea Groningen este singura instituţie de învăţământ superior din Olanda diplomele cărei sunt recunoscute de Comi­sia Europeană, Consiliul Europei şi UNESCO.

„Cel de-al doilea băiat studiază Dreptul Internaţional la Univer­sitatea „Erasmus” din Rotterdam. Studiile ne costă mai puţin decât în alte ţări”, spune ministrul, ca­re achită pentru fiecare fiu câte 1670 de euro pe an.

 

Academie militară pe tărâmul făgăduinței

 

Este fiu de ministru, dar mun­ceşte din greu. Învaţă la Acade­mia Forţelor Aeriene din SUA, unde profesorii s-ar părea că trebuie să-i ajute pe studenţi să obţină succese la învăţătură, ei abia aşteaptă să-i exmatriculeze pe cursanţii cei mai slabi. Vorbim despre Octavian Marinuţă, fiul Ministrului Apărării, Vitalie Ma­rinuţă. Este în misiune de studii în SUA, dar în serviciul militar al Moldovei.

Despre studiile în SUA zice că nu-s ușoare. ”Problema cea mare este timpul, mai bine zis – lipsa lui. Primul an e cel mai greu, deoarece ai foarte multe responsabilităţi, exerciţii fizice, teorie. Conducerea academiei es­te mereu în căutarea studenţilor „slabi”, pentru a-i exmatricula. Să înveţi acolo, este o competi­ţie. În două luni, am avut cinci examene şi trei lucrări practice. E greu, dar e plăcut să ştii ca eşti student într-o instituţie de elită”, mărturisește Octavian.

 

 

 

Cu toate acestea, după termi­narea studiilor va reveni în ţară pentru a sluji Moldovei timp de cinci ani. Speră să ajungă ofițer al Forţelor Aeriene ale Republicii Moldova. Salariul unui angajat al Forţelor Aeriene în SUA este în­tre 20 şi 120 de mii de dolari pe an. Salariul unui tânăr ofiţer, an­gajat al Armatei Naţionale, este de 2 000 de lei pe lună. ”A fi mili­tar în America este o cinste. Civi­lii deseori se opresc în faţa lor şi le mulţumesc pentru serviciul în beneficiul ţării. La noi, aşa ceva nu vezi, din păcate. Şi totuşi, do­rul de casă e greu să-l înlocuieşti cu ceva,” a mai adăugat Octavian Marinuţă.

 

De la ASEM, la Universitatea din Cehia

 

Copiii ministrei Muncii, Pro­tecţiei Sociale şi Familiei, Va­lentina Buliga, are doi copii care au studiat la Academia de Studii Economice din Moldova. „Fii­ca mai mare a absolvit Relaţii Economice Internaţionale, iar fiul – Bănci, Burse şi Valori. La moment, fiica lucrează legal în Italia în cadrul unei companii. Fiul a câştigat o bursă de master la Praga. Vrea să revină în ţară, chiar îmi doresc acest lucru, ca fiul meu să fie unul dintre tine­rii activi ai Republicii Moldova”, spune Buliga.

 

Opt mii de euro ca să înveți în țara lui Shakespeare

 

Cei doi fii ai lui Victor Şelin, preşedintele Partidului Social Democrat din Moldova (PSDM), au dorit şi ei să învețe peste ho­tare. „Până în clasa a noua au fost la Liceul „Prometeu”, din Chişinău. Pentru că am avut po­sibilitate, i-am trimis la studii în Marea Britanie. Pentru un an de învăţământ achit opt mii de euro, plus taxa pentru cazare în cămin şi bani de buzunar”, spune Şelin. Preşedintele PDSM a menţionat că a ales Anglia pentru că nu a găsit specialităţile pe care le do­reau copiii lui în universităţile din RM. „Fiul mai mare îşi dorea să fie specialist în IT în comerţ, cel mai mic, manager în sistemul logistic în transport”, a mai speci­ficat Şelin.

Tot Anglia a fost destinaţia co­piilor lui Ion Sturza, ex-premier al Moldovei. „Cel puţin din ex­perienţa familiei noastre, pot să spun că un copil care termină un liceu în Republica Moldova şi ca­re învaţă cu adevărat bine, poate să studieze mai departe la orice universitate prestigioasă”, a afir­mat Sturza. Acesta a menţionat că a avut posibilitatea şi a dorit să le ofere copiilor şansa de a stu­dia în Marea Britanie. „Taxa de studii anuală este de opt mii de euro, plus taxa de cazare şi banii de buzunar. La colegiile din An­glia taxele sunt şi mai mari şi pot să ajungă şi la 50 mii de euro,” a afirmat fostul premier.

 

Își trimit copiii la studii peste hotare

 

Elveția este o altă țară alea­să de oficiali. Cei doi copii ai președintelui PLDM, Vlad Fi­lat, Luca și Iustina învață anume aici.

 

 

Și fiul fostului vicepreședinte al Parlamentului, Vlad Plahot­niuc, învață într-un colegiu de elită din Elveția, unde un an de studii costă aproape 60 de mii de euro. Politicienii recunosc că sistemul de învățământ din Mol­dova nu este unul dintre cel mai bun și varianta optimă pentru copiii lor sunt studiile peste ho­tare. Nouă nu ne rămâne decât să credem că aceștia se vor întoarce în țară și vor participa la dezvol­tarea ei. Practica demonstrează, însă, contrariul. Fiul prim-mi­nistrului Iurie Leancă nu vrea să revină acasă din Marea Britanie, chiar dacă tatăl său e șeful cabi­netului de miniștri.

 

Cât te costă să înveți peste hotare?

 

Orice tânăr care vrea să stu­dieze în străinătate are de-a face cu o serie de cheltuieli. Pe lângă taxa de şcolarizare, îţi mai trebu­ie bani pentru chirie, mâncare şi activităţi în timpul liber.

Una dintre principalele griji ale unui student care va studia în străinătate este ”unde va lo­cui?”. Taxa diferă în funcţie de unde trăieşti în cămin sau într-o cameră închiriată. De asemenea, depinde de ţara şi oraşul un­de înveţi. În Marea Britanie, de exemplu, chiria variază între 250 şi 500 de lire pe lună (aproxima­tiv 300-600 euro), în funcţie de oraş, în timp ce în Suedia pentru o cameră trebuie să achiţi în jur de 370 de euro. În Olanda chiria privată poate să ajungă şi până la 800 de euro, iar în Danemarca închirierea unei camere poate să te coste de la 250 de euro până la 550 de euro. De cele mai multe ori, Internetul şi alte utilităţi sunt incluse în plata chiriei.

Cheltuielilie pentru hrană și transport îi bat mai puţin pe studenţi la buzunar.