Controversatul proiect de modificare a Codului muncii, aprobat de Guvern

Ion Moldovanu
Vocea Poporului, 03.07.2017

   

muncitori

 

Chiar dacă sindicatele au solici­tat ca discuţiile pe marginea aces­tui proiect de modificare a Codului muncii să fie purtate în Comisia na­ţională pentru consultări şi negoci­eri colective până se va ajunge la consens, reprezentanţii Guvernului nu au ţinut cont de aceasta şi au decis să-l aprobe.

 

Nu a contat nici argumentul pe care l-au adus sindicaliştii precum că, în clasamentul principalelor impedimente ce stau în calea afa­cerilor, reglementările legate de legislaţia muncii se plasează pe unul din ultimele locuri, mai precis, 12 sau 13 din 15 poziţii.

Acum, reprezentanţii sindicate­lor speră că vor reuşi să convingă legislatorii să nu accepte acest pro­iect în redacţia propusă de Guvern, pentru a nu fi admisă instaurarea în ţara noastră a inechității socia­le și diminuarea rolului dialogului social.

„Până acum, toate modificările la Codul muncii au fost operate cu susţinerea partenerilor sociali, prin­tr-un consens obţinut ca rezultat al compromisului. Cu regret, acest proiect nu a avut parte de acelaşi consens”, a remarcat Sergiu Sain­ciuc, vicepreşedinte al Confede­raţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, în cadrul discuţiilor ce au precedat aprobarea documentului de către membrii Cabinetului de miniştri.

În viziunea sindicatelor, aceste norme taie din drepturile şi garan­ţiile salariaţilor, minimalizează ro­lul şi importanţa dialogului social, dar şi a contractelor colective de muncă. Cu părere de rău, unele din amendamentele propuse contravin legislaţiei internaţionale, a argu­mentat Sergiu Sainciuc.

Propunerea lansată de Sergiu Sainciuc ca, înainte de a fi aprobat de Guvern disputatul proiect de modificare a Codului muncii, să mai fie organizată încă o întâlnire, la care partenerii sociali să discu­te aspecte ce constituie obiect de controversă, a fost, aparent, susţi­nută de premierul Pavel Filip.

Reacţia prim-ministrului a fost însă 

pe cât de constructivă la pri­ma vedere, pe atât de ambiguă în esenţa ei.

„Poziţia mea e că trebuie să se discute cât mai mult, de aceea, eu nu văd o problemă. Noi o să-l aprobăm, desigur (proiectul de modificare şi completare a Co­dului muncii), în şedinţa de astăzi de Guvern, după care va merge la Parlament. Puteţi discuta pe aceeaşi platformă şi până va fi discutat în Legislativ, şi în cadrul comisiilor parlamentare, şi atunci când va fi examinat la şedinţa în plen”, a menţionat premierul.

 

Normele propuse taie din drepturile şi garanţiile salariaţilor, din rolul

şi importanţa dialogului social, dar şi a contractelor colective de muncă

 

Pe de altă parte, de mulţi ani de zile se discută despre ideea de modificare a Codului muncii, care este o necesitate, a opinat Pavel Filip. În formatul în care este as­tăzi, luând în calcul toate articole­le, Codul muncii poate fi privit şi drept o barieră pentru investitori. Scopul Guvernului este de a găsi echilibru între salariat şi angaja­tor, de a crea un climat de afaceri atractiv, şi nicidecum de a atenta asupra drepturilor angajatului. De aceea, discuţiile trebuie purtate în continuare, ca toate părţile să fie liniştite şi împăcate că au găsit un anumit echilibru.

Premierul a ţinut să mulţu­mească grupului de lucru care a elaborat controversatul proiect de modificare şi completare a Codului muncii şi a mai specificat că, aşa cum şi-a propus Guvernul, acelaşi grup de lucru va elabora şi un nou Cod al muncii.

Disputatele modificări şi com­pletări la Codul muncii au fost elaborate în cadrul a două gru­puri de lucru, create sub egida Consiliului economic de pe lângă prim-ministru, la insistenţa şi cu participarea nemijlocită a unor investitori străini. Unul din aces­te grupuri are scopul de a reduce povara de reglementare în dome­niul muncii, iar celălalt este abili­tat să elaboreze proiectul noului Cod al muncii. Proiectul aprobat recent de Guvern are menirea de a contribui la îmbunătăţirea me­diului de afaceri şi a climatului investiţional din ţara noastră prin flexibilizarea legislaţiei muncii şi aducerea acesteia în concordanţă cu cerinţele moderne ale econo­miei de piaţă, afirmă Stela Gri­goraş, ministra Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

Alte obiective urmărite ar fi reducerea poverii administrative asupra angajatorilor şi asigurarea condiţiilor necesare pentru res­pectarea drepturilor şi a interese­lor legitime ale celor două părţi ale raporturilor de muncă.

 

Scopurile declarate

 

Proiectul prevede modificarea sau completarea a 36 de articole din Codul muncii. Amendamen­tele propuse au ca obiective ma­jore simplificarea şi concretizarea procedurii de concediere, dar şi a prevederilor referitoare la înche­ierea contractului individual de muncă pe durată determinată. În acelaşi timp, se urmăreşte perfec­ţionarea prevederilor referitoare la perioada de probă, la salariza­rea şi normarea muncii.

Stela Grigoraş a specificat că printre scopurile urmărite prin acest proiect se numără şi exclu­derea abuzurilor din partea re­prezentanţilor salariaţilor în procesul de negocieri colective, de încheiere a contractului colectiv de muncă, precum şi în caz de concediere a salariaţilor membri de sindicat.

Reprezentanţii Guvernului mai susţin că modificările şi comple­tările propuse vor avea ca impact responsabilizarea şi disciplina­rea salariaţilor, definirea noţiunii de încălcare gravă a obligaţiilor de muncă şi reducerea duratei concediului suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului.

Poziţia sindicatelor

La rândul lor, reprezentanţii CNSM susţin că proiectul aprobat de Guvern conţine modificări şi completări care subminează:

drepturile şi garanţiile salaria­ţilor;

drepturile şi garanţiile legate de activitatea sindicatelor în pro­tejarea membrilor lor;

eficacitatea parteneriatului so­cial în sfera muncii, mai cu seamă, la nivel de unitate;

prevederile constituţionale (art. 43 şi art. 72 din Constituţia Republicii Moldova) şi normele dreptului internaţional la care ţara noastră este parte, prin ratificare (Convenţia OIM nr. 158/1982);

conţine propuneri de modi­ficare a Codului muncii fără o analiză fundamentată din punct de vedere economico-financiar (art. 20 din Legea nr. 780/2001);

conţine prevederi care ar încu­raja folosirea muncii la negru;

reduce (exclude) neîntemeiat anumite obligaţii, responsabilităţi ale angajatorului;

stabileşte privilegii pentru me­diul de afaceri şi climatul investi­ţional în Republica Moldova, pe seama restrângerii drepturilor şi a garanţiilor salariaţilor.

În opinia sindicaliştilor, docu­mentul prezintă viziunea mediu­lui de afaceri, în special, a inves­titorilor străini şi are scopul de a reduce din drepturile şi garanţiile legale ale salariaţilor.

Investitorii străini insistă, prin­tre altele, ca perioada de probă la angajarea tinerilor să fie obliga­torie, în timp ce decizia patronilor de a-i concedia la expirarea aces­teia să nu necesite nici un fel de argumentare. Altă propunere e ca acţiunea contractelor colective de muncă să înceteze în momentul expirării termenului acestora.

Modificările respective vizea­ză dreptul sindicaliştilor de a se opune concedierii salariaţilor-membri, schema de încadrare, structura şi evidenţa contractelor individuale de muncă, concedie­rea pensionarilor.

 

Versiunea completă a articolului este disponibilă doar pentru abonații ziarului "Vocea Poporului"!
Abonamentul poate fi perfectat în cadrul redacției ziarului: str. 31 august 1989, 129, etajul IV, mun. Chisinau, MD-2012, tel:. 373 (22) 23 40 93, tel / fax:. 373 (22) 23 41 96, precum și la întreprinderile: Posta Moldovei SA, Moldpresa SA, Pressinform-Curier. Detalii aici.