1 aprilie 2020
Chisinau
Fără categorie

Conferinţa practico-ştiinţifică a membrilor CIS „Stroiteli” – comunicare constructivă la nivel internaţional

Loading
Fără categorie Conferinţa practico-ştiinţifică a membrilor CIS „Stroiteli” – comunicare constructivă la nivel internaţional
Conferinţa practico-ştiinţifică a membrilor CIS „Stroiteli” – comunicare constructivă la nivel internaţional
Conferinţa

Foto: Ghenadie Zlatin

„Modernizarea activității sindi­catelor – o necesitate a timpului”, acesta a fost genericul Conferinţei practico-ştiinţifice internaţionale a membrilor CIS „Stroiteli”.

 

Conferinţa practico-ştiinţifică organizată la nivel internaţional oferă posibilitatea tuturor mem­brilor organizaţiei CIS „Stroiteli” de a se pronunţa asupra activităţii sindicatelor actuale, modernizării acestora. A fost necesară abordarea neîntârziată a tematicii propuse de către Consiliul Confederaţiei Inter­naţionale a Sindicatelor „Stroiteli” pentru ca prin schimb de idei să se găsească modalităţi de dezvol­tare. Mai mult de atât, evenimen­tul prevede crearea unui feedback constructiv între cei prezenţi, întru implementarea pe viitor a tuturor punctelor de vedere expuse.

În debutul conferinţei preşedin­tele CNSM, Oleg Budza, a rostit cuvinte de mulţumire. “Sunt satis­făcut de felul cum a fost organizat acest eveniment şi vă mulţumesc tuturor pentru prezenţă. Sper că vom avea o reuniune constructivă”, a remarcat liderul sindical. “Mi-e dor de perioada când făceam par­te din Federaţia Sindicatelor din Construcţii. Să ştiţi, dragi oaspeţi, că practic întreaga economie ac­tuală se bazează pe ramura con­strucţiei”, a mai adăugat domnia sa. Gazda evenimentului, Federaţia „SINDICONS” din cadrul CNSM, a oferit o serie de informaţii care au şi constituit baza Conferinţei prac­tico-ştiinţifice.

 

Ghenadii Arjanov, Victor Talmaci

Foto: Ghenadii Zlatin

 

În cadrul şedinţei Consiliului CIS „Stroiteli” a fost aprobată Rezoluţia privind acţiunile de viitorpentru modernizarea sindicatelor

Victor Talmaci, preşedintele „SINDICONS”, în luarea sa de cu­vânt, s-a pronunţat asupra nece­sităţii stringente de modernizare şi dezvoltare. „Observăm că avem foarte mult de lucru pentru a mo­derniza sindicatul, astfel ca să co­respundă cerințelor actuale, iar pe alocuri vedem că am întârziat. Și dacă suntem cuprinși de acest sen­timent, aceasta ar însemna să nu oferim oamenilor nimic din ceea ce nu ne place nouă”, a menţionat liderul sindical. „Dar pentru că ceea ce facem de zi cu zi să ne placă nouă și celor pe care îi reprezen­tăm, avem nevoie de a moderniza activitatea sindicală”, a mai adăugat Victor Talmaci. Accentele majo­re au fost puse pe modernizarea sindicatelor sub diverse aspecte şi anume întrebări organizatorice, structurile organizaţionale, in­struirea cadrelor, resursele umane, comunicarea, stagiul de muncă şi multe alte unghiuri de abordare nu mai puţin importante în dezvolta­rea de mai departe a unor sindicate cu adevărat puternice. 

 

 g_cnsm

Reprezentanţi ai CIS „STROITELI” s-au întrunit la Institutul Muncii

 

La eveniment au fost prezente sindicatele din construcții și indus­tria materialelor de construcții din statele-membre ale Comunității Statelor Independente și membre ale CIS ”STROITELI” din anul 1992. Astfel că reprezentanţi din Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâstan, Rusia, Belarus, Ukraina şi Moldova au vorbit despre situaţia sindicatelor în lume. „Schimbul de idei, practici, succesele şi insucce­sele, puse astăzi în discuţie la aceas­tă conferinţă ne va ajuta să aducem lumină asupra situaţiei existente şi rolului sindicatelor într-o soci­etate”, a declarat preşedintele CIS „Stroiteli”, Ghenadie Arjanov. Mai mult, domnia sa a menţionat că după conferinţă cu toţii vor fi mai hotărâţi în acţiunile ce urmează să le întreprindă pentru ca sindicatele să ia calea unei modernizări dura­bile.

Victor Talmaci, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Con­strucţii şi Industria Materialelor de Construcţii „SINDICONS”, a făcut o incursiune istorică. „Am fost martorii tuturor schimbărilor din societate de la sfârșitul secolu­lui XX. Am recunoscut activitatea sindicatelor din anii de după cel de-al II-lea Război Mondial, ani de ”perestroică” și am oferit o con­tinuitate activității sindicatelor, în anii de după destrămarea Uniunii Sovietice, ca să afirmăm că sindica­tele noastre au o vechime de pes­te 100 de ani”, a menţionat liderul sindical.

 

Delegatia Cazaha

Foto: Ghenadie Zlatin

 

Domnia sa a mai subliniat că sindicatele au apărut din necesita­tea apărării drepturilor salariaților, atunci când acestea au fost amenințaţi de abuzuri si încălcări din partea angajatorilor. „Ele sunt o formă de apărare colectivă (în sensul că privesc drepturile tuturor membrilor organizației), dar au şi caracter individual, adică îl apa­ră pe fiecare în parte în raport cu reprezentanții angajatorului”, a mai adăugat Victor Talmaci. Datorită analizei comparative dintre situa­ţia sindicatelor din ţara noastră şi din alte ţări, cei prezenţi şi-au putut crea o imagine amplă despre starea reală a lucrurilor.

„Revoluția din decembrie 1989 din România a impus, în mod evi­dent, modificări de fond în atitudi­nea față de sindicalism şi a formelor de manifestare ale acestuia. Practic, s-a făcut trecerea de la condiția de intermediar între clasa politică şi clasa muncitoare, la adoptarea caracterului liber, independent al organizării şi desfășurării sindica­lismului, în contextul democrati­zării societății românești. În aceas­tă scurtă perioadă de timp ei au reușit, în comun cu partenerii săi, să realizeze mai multe proiecte, în vederea protecției social-economi­ce a membrilor săi şi, evident, pen­tru a spori motivația apartenenței la sindicat”, a relatat preşedintele „SINDICONS”, Victor Talmaci. Cât despre Republica Moldova, li­derul sindical a menţionat că bate pasul pe loc la acest capitol.

În cea de-a doua zi de conferin­ţă, în cadrul şedinţei Consiliului CIS „Stroiteli” a fost aprobată Re­zoluţia privind acţiunile de viitor în modernizarea sindicatelor.

 

Sindicons

Foto: Ghenadie Zlatin

 

Conferinţa practico-ştiinţifică a abordat atât strategii practice de dezvoltare, cât şi ştiinţifice menite să construiască o platformă durabi­lă a modernizării pe viitor. Repre­zentanţii ţărilor membre CIS „Stro­iteli” şi-au expus părerea despre desfăşurarea evenimentului, dar şi referitor la situaţia existentă la eta­pa actuală în ţara noastră. Punctul de vedere ştiinţific din perspectiva modernizării sindicatelor a fost abordat de către Valentina Teosa, profesor universitar, doctor habili­tat în ştiinţe politice la catedra Re­laţii Internaţionale din cadrul Uni­versităţii de Stat din Moldova.

La finalul conferinţei oaspeţii s-au delectat cu un concert extraor­dinar organizat de către Federaţia Sindicatelor din Construcţii şi In­dustria Materialelor de Construcţii „SINDICONS”. Seara a continuat la Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” într-o atmosferă caldă şi plăcută.

 

Opinii 

 

Ghenadii Arjanov

Foto: Ghenadie Zlatin

 

Ghenadii Arjanov, preşedintele CIS „STROITELI”:

„Scopul reuniunii noastre a fost de a con­cretiza cum trebuie să se facă modernizarea sindicatelor. Şi asta atât din punct de vedere practic, cât şi teoretic. Modernizarea înseam­nă ceva nou. Noi deja am întocmit un program de dezvoltare pe care l-am şi demonstrat în cadrul conferinţei. O modernizare a sindica­telor este şi dezvoltarea dialogului social. Noi nu trebuie să aşteptăm să fim invitaţi la nego­cieri. Noi trebuie să insistăm asupra acestora. Şi să avem un cuvânt de spus sus şi tare. Tre­buie să avem o influenţă. De exemplu, proble­ma migraţiei este pentru sindicate un punct important pe agenda de lucru. Şi asta pentru că guvernele au adoptat documente referitoa­re la acest fenomen, dar paşi concreţi nu se întreprind. De aceea aici trebuie să intervină sindicatele. Noi avem o serie de propuneri la acest subiect. Dorim ca migranţii să adere la sindicate pentru că asta le-ar oferi oportuni­tatea să muncească la acelaşi nivel cu clasa muncitoare din ţara unde au emigrat.

Vom insista să obţinem cât mai mulţi membri de sindicat, pentru că doar aşa îi vom putea proteja. Acolo unde vor pleca la muncă să poată fi respectaţi, să li se ofere locuri de muncă şi mai mult de atât, să li se ofere condi­ţii de muncă decente. Doar aşa vom obţine o modernizare a acţiunilor sindicaliste şi a sin­dicatelor în sine”.

 

Husein Esengazin

Foto: Ghenadie Zlatin

 

Husein Esengazin, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Construcţii, Kazahstan:

„Despre modernizarea sindicatelor se vor­beşte deja de mulţi ani. Dacă e să ne referim la Kazahstan, atunci putem spune că la acest subiect se discută deja de un deceniu. Moder­nizarea înseamnă înnoirea şi îmbunătăţirea lucrurilor deja existente. Şi din păcate, aces­te îmbunătăţiri întârzie să apară, atât în ţara noastră şi bănuiesc că în Republica Moldova e la fel.

Modernizarea este o cerinţă obligatorie pentru ca un sistem să fie de-a dreptul func­ţional. Până în prezent noi nu am ştiut cum să îndeplinim această cerinţă. Cred cu îndâr­jire că conferinţa practico-ştiinţifică a adus lumină asupra faptului cum trebuie să se mo­dernizeze sindicatele, prin ce măsuri şi cu ce instrumente.

Din păcate, noi, cei care ne-am adunat la eveniment, am venit cu aceleaşi probleme, rezolvarea cărora întârzie. Dar datorită con­ferinţei am reuşit să vedem atât puncte slabe, cât şi puncte forte. Vom învăţa şi astfel vom merge cu paşi repezi spre o bună modernizare a sindicatelor”.

 

Boris Soşenko

Foto: Ghenadie Zlatin

 

Boris Soşenko,preşedintele Sindicatului din Construcţii, Rusia:

„Modernizarea sindicatelor astăzi e necesa­ră mai mult ca oricând. Altă întrebare este că noi avem o serie de probleme care împiedică această dezvoltare şi modernizare a sindicate­lor. Unicul şi practic cel mai important impe­diment este starea financiară, după asta vine şi activitatea informaţională. Despre structură, cel puţin în ţara noastră, nu putem vorbi de­oarece noi suntem la un nivel înalt de dezvol­tare la acest capitol. Există o mobilitate care ne permite modernizarea. Iar în ceea ce priveşte baza financiară, la noi aceasta este foarte sla­bă. Din ce motiv? Cotizaţiile sindicale, bani pe care membrul de sindicat îi achită, compania angajatoare îi opreşte în bugetul propriu. Noi înţelegem că aceste surse sunt utilizate pentru muncitori, dar când analizăm mai amplu bu­getul companiei date, ne dăm seama că exact aceiaşi bani se întorc iarăşi la muncitori, prin ajutor material etc.

Adică este vorba de un ciclu închis. Cât des­pre sindicate, banii nu ajung la ele pentru cre­area unui sistem de protecţie a muncitorului puternic şi de durată. La noi, dacă muncitorul a primit 1000 de ruble ajutor material, el este mulţumit şi nu se gândeşte la protecţia sa pe viitor. Anume la acest capitol avem nevoie de modernizare.”

 

Stanislav Suljîţkii

Foto: Ghenadie Zlatin

 

Stanislav Suljîţkii, reprezentant sindical, Belarus:

„În condiţiile actuale, stilul şi metodica sindicatelor de a acţiona trebuie schimba­te în permanenţă. Eu cred că modernizarea sindicatelor înseamnă mai multă flexibilitate, mai multă fermitate. Şi asta pentru ca atunci când se iau decizii de a proteja clasa munci­toare, sindicatele să fie cât mai convingătoare. În urma conferinţei de ieri, noi am reuşit să schiţăm anumite direcţii de dezvoltare, din perspectiva mai multor ţări.

Fiecare ţară şi-a prezentat atât punctele slabe cât şi cele puternice ale sindicatelor. Le-am analizat şi urmează ca fiecare să decidă ce exemple sunt bune de urmat. Orice experien­ţă e importantă. Ne putem învăţa şi din nere­uşitele altora.

Un lucru foarte important este că am com­binat toate experienţele bune şi astfel am reu­şit să obţinem direcţii concrete de dezvoltare care, de fapt, trebuie aplicate cât mai curând. Sunt sigur că vom mai avea astfel de întruniri şi fiecare va avea ce povesti”.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com