26 ianuarie 2020
Chisinau
Fără categorie

Conducerea BNM, complice la scoaterea miliardelor din ţară şi la sărăcirea populaţiei?

Loading
Fără categorie Conducerea BNM, complice la scoaterea miliardelor din ţară şi la sărăcirea populaţiei?
Conducerea BNM, complice la scoaterea miliardelor din ţară şi la sărăcirea populaţiei?

 

valuta-nationala

Foto: vocea.md

Dacă ar fi să aleg între interesul băncilor şi cel al oamenilor, îi voi sprijini pe oameni, a declarat nu demult premierul Poloniei, Ewa Kopacz. Cam acelaşi răspuns am dorit să-l aud, săptămâna trecută, în cadrul unei întâlniri cu jur­naliştii, de la guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu, la întrebarea: ce îl nelinişteşte mai mult pe conducătorul băncii centrale a statului nostru acum, în plină criză financiară, problemele unor agenţi eco­nomici – bănci, întreprinderi sau sărăcirea majorităţii populaţiei ţării? 

 

Leul se prăbuşeşte, guvernatorul BNM ne spune poveşti

 

Moneda noastră naţională e în cădere liberă de mai bine de un an de zile, iar gu­vernatorul BNM ne linişteşte cu pseudo-ar­gumente, precum că deprecierea leului mol­dovenesc este benefică economiei ţării, în sensul că stimulează exporturile. Chipurile, cu cât este mai joasă rata de schimb a mone­dei naţionale în raport cu dolarul american, cu atât mărfurile agenţilor noştri economici sunt mai ieftine pe pieţele externe, se vând mai bine. Însă, dacă analizăm activitatea comerţului exterior al ţării pe anul trecut, vedem că exporturile moldoveneşti nu că nu au crescut, ci au dat în jos în comparaţie cu anul anterior, când moneda noastră naţiona­lă avea o cotaţie superioară.

 

g_economie

Politicile BNM de oprire a prăbuşirii monedei naţionale nu-şi au efectul

 

Bineînţeles, costul redus este o condiţie a competitivităţii mărfurilor moldoveneşti pe pieţele străine. Însă nu este suficient. Potri­vit managerului de ţară al Băncii Mondiale pentru Republica Moldova, Alex Kremer, exporturile moldoveneşti înregistrează re­zultate slabe în privinţa ocupării unor noi segmente de pieţe externe. Acesta a lămurit că este nevoie de produse noi, mai sofistica­te, astfel încât produsele din Moldova să se menţină o perioadă îndelungată pe pieţele externe. Din spusele experţilor Băncii Mon­diale rezultă că produsele moldoveneşti, la nivel de tehnologii, se află sub nivelul mediu din regiune. Gradul de diversificare şi sofis­ticare a exporturilor moldoveneşti trebuie să devină principalul obiectiv al reformelor structurale în toate sectoarele economiei naţionale. Doar aşa se vor putea îmbunătăţi standardele de viaţă ale locuitorilor Republi­cii Moldova, conchide Banca Mondială.

 

Ieftinirea leului provoacă scumpiri

 

După cum explică Petru Chiriac, vicepre­şedinte al Confederaţiei Naţionale a Sindica­telor din Moldova, majoritatea mărfurilor de pe piaţa internă a ţării noastre sunt importa­te, astfel încât devalorizarea leului conduce la scumpirea acestora şi, implicit, la creşte­rea inflaţiei. Deprecierea monedei naţionale pune presiune pe preţuri în sensul majorării lor, micşorează puterea de cumpărare a po­pulaţiei, îndeosebi a categoriilor de cetăţeni cu venituri mici. Dar cel mai periculos efect al ieftinirii monedei noastre, în viziunea lui Petru Chiriac, vizează speculaţiile valutare şi panica în rândurile locuitorilor ţării noastre.

 

Dispreţfaţă de soarta majorităţii absolute a populaţiei ţării

 

Răspunsul guvernatorului BNM la între­barea mea ce îl preocupă pe dânsul mai mult: problemele bancherilor, ale unor agenţi eco­nomici sau sărăcirea majorităţii covârşitoare a populaţiei ţării, m-a surprins nu numai pe mine, dar şi pe colegii mei jurnalişti care se aflau în sala de conferinţe a BNM, prin im­pertinenţă şi atitudinea nepăsătoare faţă de soarta milioanelor de cetăţeni. În loc să ne dea o explicaţie clară, Dorin Drăguţanu ne-a trimis să adresăm respectiva întrebare către alt polonez, Leszek Balcerowicz, fost vicepre­mier al Poloniei în anii 1989-1991, autor al reformelor de trecere de la economia planifi­cată la cea de piaţă, al „terapiei de şoc”, care prevedea creşterea preţurilor, micşorarea salariilor și a pensiilor.

Este un act de cinism din partea Guverna­torului BNM! Cum este posibil să tragi linii paralele între situaţia actuală a economiei moldoveneşti şi cea a Poloniei cu un sfert de secol în urmă, aflată în perioada de tranziţie? Atunci, populaţia acestei ţări pledase pentru schimbarea relaţiilor, a legilor economice şi a trebuit să plătească un anumit preţ, pe când cetăţenii Republicii Moldova sunt acum pen­tru stabilitate și un trai mai bun.

Dispreţul lui Dorin Drăguţanu faţă de soarta locuitorilor ţării se vede şi în afirma­ţia că orice schimbare în economie „poate să aibă efecte pozitive asupra unei părţi a po­pulaţiei şi negative asupra altei părţi”. Este adevărat. Doar că ceea ce se întâmplă astăzi în economia, în sistemul financiar al Repu­blicii Moldova loveşte în sutele de mii de sa­lariaţi, de pensionari şi favorizează un grup mic de indivizi, care-şi umplu buzunarele pe seama deprecierii monedei naţionale.

Guvernatorul BNM încearcă să fugă de responsabilitate, să inducă lumea în eroare, atunci când afirmă că prăbuşirea monedei naţionale, problemele economice din ţară vin ca urmare a şocurilor externe. Or, exper­ţii din ţară sunt de părerea că factorul extern comportă doar un impact de 20-30 la sută asupra situaţiei proaste în care se află acum Republica Moldova. Cu un cinism făţiş, Do­rin Drăguţanu spune sus şi tare că ceea ce se întâmplă pe piaţa valutară internă, cu venitu­rile salariale şi pensiile, „nu este prerogativa BNM”. Dar cine, conform Legii cu privire la BNM, este principalul responsabil de stabili­tatea preţurilor în ţară? Cine este regulatorul pieţei valutare a Republicii Moldova?

Dumnealui susţine că BNM „a aruncat” pe piaţă anul trecut şi de la începutul lui 2015 peste 560 de milioane de dolari SUA pen­tru oprirea căderii leului moldovenesc, însă aceste intervenţii nu prea şi-au atins scopul. Nici nu aveau cum, deoarece aceste injecţii urmau să fie articulate cu alte măsuri, pre­cum majorarea normei obligatorii de lei pentru băncile comerciale autohtone, adică să fie micşorată masa de bani în lei. Vorba dumisale, acum în Republica Moldova ori­cine poate cumpăra şi vinde valută în orice sumă. Aceasta în condiţiile în care două ţări mari dinspre Răsărit, Ucraina şi Rusia, se confruntă cu deficite catastrofale de valută străină, ceea ce creează teren amplu pentru speculaţii valutare interstatale. Deloc în­tâmplător, unii businessmeni, politicieni de la noi vorbesc de scoaterea din ţară a valutei străine în valoare de zeci de miliarde de lei. Chiar Dorin Drăguţanu a declarat, la sfârşi­tul lunii trecute, în cadrul unei emisiuni te­levizate, că o cauză a prăbuşirii leului mol­dovenesc o constituie scoaterea capitalurilor din ţară de către unii oameni de afaceri.

 

Banii se scurg din ţară, iar funcţionarii BNM se eschivează să intervină

 

De aceea, i-am mai adresat guvernato­rului BNM încă o întrebare şi anume câtă valută a fost scoasă din Moldova şi ce mă­suri a întreprins administraţia băncii cen­trale pentru a stopa furtul banilor din ţară? Or, potrivit Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării de bani şi a finanţării te­rorismului din 26 iulie 2007, art. 10, Banca Naţională a Moldovei este un organ cu func­ţii de supraveghere a entităţilor raportoare, băncile. Acestea, la rândul lor, sunt obligate să informeze imediat Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării de Bani despre orice ac­tivitate sau despre orice tranzacţie suspectă, să remită acestei instituţii în 10 zile lucrătoa­re datele despre tranzacţiile suspecte în nu­merar în valoare de cel puţin 100 de mii de lei sau despre operaţiunile prin virament cu o valoare de cel puţin 500 de mii de lei.

Din păcate, deşi am insistat, Dorin Dră­guţanu, a refuzat să-mi numească o cifră concretă despre suma de bani în valută stră­ină scoasă din ţară şi despre cazurile de in­formare a organelor abilitate şi conducerea ţării privind transferurile uriaşe peste hota­re. Dimpotrivă, el a demonstrat o probă de justificare stângace a inacţiunii conducerii BNM, prin care s-ar face complice la acest exod masiv de capital din ţară, spunând că este greu pentru lucrătorii băncii centrale a statului să identifice dacă transferul de bani peste hotare reprezintă o operaţiune de re­turnare a creditelor externe sau de scoatere a banilor peste hotare.

 

Prins în capcana propriilor vorbe

 

Până la urmă, Guvernatorul BNM s-a în­curcat în argumentele sale. Iniţial, el a decla­rat că devalorizarea leului moldovenesc vine ca urmare a şocurilor externe. Însă, când a fost întrebat de ce leul românesc nu s-a pră­buşit ca şi „fratele” lui de peste Prut, sau: cum de se întâmplă ca rubla rusească să-şi mai revină din când în când după căderea prăpăstioasă de la finele lui decembrie tre­cut, Dorin Drăguţanu a reacţionat vehement, spunând că „noi nu suntem legaţi prin cor­don ombilical cu piaţa Rusiei, a României”.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com