Condițiile de acordare a ajutorului social familiilor defavorizate. Restituirea pagubelor materiale prin rețineri din salariu

vocea.md
Vocea Poporului, 05.01.2018

   

realitatea.ro

realitatea.ro

 

Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în aju­torul cititorului nostru care caută răspun­suri la întrebări de ordin juridic. Conti­nuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprin­deri, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze.
La întrebările primite la redacţie va răs­punde şeful Departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Ion PREGUZA.
hot Linia fierbinte la tel. 022-23-76-39
Luni şi joi de la 14.00-16.00.

 

Condițiile de acordare a ajutorului social familiilor defavorizate

 

guestion

Ce înseamnă ajutor social și care sunt condițiile  de acor­dare  a acestuia?

 

Maria Trocin, Chișinău

 

Noțiunea de „ajutor social” este definită prin lege (art.3 din Le­gea cu privire la ajutorul social nr.133 din 13.06.2008), ca plată lu­nară în bani acordată familiei defavorizate. Legea în cauză definește și noțiunea de „familie defavorizată” și anume – familie care are un venit global mediu lunar mai mic decât venitul lunar minim garantat și care a acumulat un punctaj pe indicatorii de bunăstare mai mic decât cel stabilit pentru evaluarea bunăstării familiei.

Important de menționat că la calcularea venitului global mediu lunar al familiei nu se includ toate tipurile de venituri. Și anume, nu se iau în considerare venituri cum sunt:

a) indemnizaţia unică la naşterea copilului;

b) plăţile oferite la lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale sau ale situaţiilor excepţionale;

d) cheltuielile de deplasare (în limitele normelor stabilite de Gu­vern);

c) ajutorul social, suportul financiar de stat, ajutorul material din bugetele de toate nivelurile, inclusiv din fondurile locale şi/sau Fon­dul republican de susţinere socială a populaţiei, care are destinaţie specială și altele.

Condițiile de acordare a ajutorului social sunt determinate de Regulamentul cu privire la modul de stabilire și plată a ajutorului social, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1167 din 16.10.2008, publicat în Monitorul Oficial nr.189, art.1173, din 21.10.2008.

 

Restituirea pagubelor materiale prin rețineri din salariu

 

 

guestion

Am demisionat  din serviciu la 25.09.2017, dar salariul pe septembrie mi-a fost reținut pe motiv de restituire a unei pagube materiale pentru care m-aş face vinovat. Eu nu ştiu  despre ce pagubă este vorba. Cum aș putea să-mi primesc salariul cuvenit?

 

Pavel Moraru, Chișinău

 

Reținerile din salariu se pot face numai în cazurile prevăzute de legislație. Art.148 din Codul muncii prevede în acest sens posibilita­tea reținerilor din salariu, inclusiv pentru repararea prejudiciului ma­terial cauzat din vina salariatului. Însă, în cazul în care angajatorul intenționează să rețină anumite sume din salariu, pentru repararea prejudiciului material cauzat unității din vina salariatului, vina aces­tuia (a salariatului) trebuie să fie dovedită în condițiile legii.

Angajatorul este obligat, de asemenea, să țină cont de cazurile în care salariatul poartă răspundere materială deplină (art. 338 din Codul muncii) și de limitele răspunderii materiale a acestuia (art. 336 din Codul muncii). Or, răspunderea materială a salariatului este reglementată de Codul muncii prin art. 333-347.

Unele particularități ale acestor reglementări legale se referă la circumstanțele ce exclud răspunderea materială a salariatului, la dreptul angajatorului de a renunța la repararea de către salariat a prejudiciului material și altele.

De exemplu, potrivit art. 336 din Codul muncii, pentru prejudi­ciul cauzat angajatorului, salariatul poartă răspundere materială în limitele salariului mediu lunar, cu excepția cazurilor prevăzute de art. 338 din același cod. Dacă suma prejudiciului material depășește salariul mediu, reținerea se efectuează conform hotărârii instanței de judecată.

În caz de apariție a unor divergențe privind modul de reparare a prejudiciului material, părțile (salariatul, angajatorul) sunt în drept să se adreseze  în instanța de judecată.

Cât privește neachitarea salariului pentru luna septembrie anul curent, aceasta constituie un litigiu individual de muncă, soluționarea căruia ține de competența instanței de judecată.