6 iulie 2020
Chisinau
Social

Coeziune și competențe profesionale în industria ușoară, un imperativ al timpului

Loading
Social Coeziune și competențe profesionale în industria ușoară, un imperativ al timpului
Coeziune și competențe profesionale în industria ușoară, un imperativ al timpului
red.msk.ru

Comitetul sectorial pentru formarea profesională în ramura in­dustria ușoara (CSIU), ai cărui fondatori sunt Asociația Patro­nală din Industria Ușoară și Federația Sindicatelor din Industria Ușoară, și-a continuat activitatea chiar și în condițiile dificile de pandemie. Este adevărat că în regim online.

Un imbold solid în acest sens ar fi și faptul că structura în cauză beneficiază în anul acesta de două proiecte finanțate din bugetul de stat: sporirea coeziunii în sec­torul industriei ușoare din Republica Mol­dova și formarea competențelor profesio­nale în domeniul securității și sănătății în muncă în această ramură.

Primul proiect este axat pe eliminarea deficitului de coeziune în interiorul ramurii industriei ușoare, înlăturarea imaginii mai puțin atractivă a acestui segment impor­tant al economiei naționale.

 

Moldova are un avantaj competitiv clar

„Din păcate, Republica Moldova nu este cunoscută în calitate de furnizor de textile. Din cauza instabilității financiare, țara nu este nici foarte atractivă. Cu toate acestea, R. Moldova are un avantaj competitiv clar, și anume proximitatea geografică de țările Uniunii Europene – mare piață de desface­re, dar și de Turcia – mare furnizor de ma­terii prime”, explică expertul internațional Heikki Mattila, specialist în domeniul texti­lelor și al confecțiilor.

Ar mai fi de adăugat, consolidarea agenților economici în vederea îmbună-tățirii imaginii sectorului este unul dintre pilonii pe care se bazează strategia de dez­voltare a ramurii industriei ușoare, conform Proiectului USAID de Competitivitate.

De fapt, problema incapacității de for­mare a unui sector unit poate fi confirmată prin statistica oficială, din care se vede clar că, în anul de studii 2019-2020, numărul studenților a început să aibă o descreștere. Din păcate, datele nu oferă posibilitatea de a analiza o perioadă mai îndelungată, care ar demonstra faptul că, înainte de obținerea independenței țării, numărul ce­lor care beneficiau de formare profesională în ramură era cu mult mai mare. Deși Re­publica Moldova a menținut acest sector al economiei drept unul important, numărul de solicitanți pentru studii în domeniul dat s-a redus cu timpul.

În realitate, acest indicator ar însemna că se stopează tendința de descreștere a numărului de intrări în sistemul de forma­re profesională. Având în vedere factorul demografic și migrațional, menținerea nu­mărului actual de solicitanți ai meseriilor respective ar fi un indicator care exprimă interesul față de sector în baza imaginii bune generate de acesta.

 

Imaginea ramurii lasă mult de dorit

Cu toate avantajele respectivului sector, imaginea lui lasă mult de dorit. Dovadă este faptul că industria covoarelor, care de asemenea este parte din acest sec­tor, este într-un proces de declin. O bună parte dintre întreprinderi se închid. Ma­rochinăria, de exemplu, nu se dezvoltă la potențialul la care ar fi putut. Deși indus­tria încălțămintei a luat avânt în Republica Moldova, instituțiile de învățământ profe­sional-tehnic nu pregătesc specialiști pen­tru această sub-ramură a industriei ușoare. Industria pielii, care în toată lumea ia avânt, în Republica Moldova, nu este foarte răs­pândită, având doar câteva branduri locale de fabricare a genților (Arillu, Artima, Vita­lie Burlacu, Maalex, Valenti) ș. a. Exporturile produselor de marochinărie nu sunt orga­nizate la nivelul cuvenit.

 

E nevoie de schimbarea mentalităţii de la muncitor până la patron

Cât privește celălalt proiect, rezultă că din ansamblul practicilor şi cercetărilor vizând relaţia omului cu munca, cu obiec­tul muncii sale, s-a conturat de-a lungul timpului, ca obiectiv distinct, protejarea salariaților împotriva accidentelor de mun­că şi a bolilor profesionale, considerate drept ceva inevitabil, o fatalitate. În con­textul celor menţionate, scopul securită­ţii şi sănătăţii în muncă este de a reduce la minimum probabilitatea afectării sau îmbolnăvirii angajatului, cu crearea con­comitentă a condiţiilor normale sau chiar confortabile de muncă la o productivitate maximă. Aceasta va servi ca bază pentru elaborarea programelor de instruire și curricula.

Statistica demonstrează că în toată lu­mea, anual, circa 1 milion de angajaţi sunt accidentaţi mortal la locurile de muncă. Amploarea actuală a acestor fenomene impune reconsiderarea criteriului securită­ţii şi sănătăţii în muncă, al protejării omului în procesul de lucru, necesitând să i se asi­gure acelaşi loc ca şi factorului economic. Realizarea acestui deziderat implică, în primul rând, schimbarea mentalităţii de la muncitor până la patron, de la proiectant la utilizator.

Sesizarea gravităţii riscurilor de acci­dentare şi îmbolnăvire profesională, pre­cum şi formarea unor deprinderi adecva­te în vederea evitării lor sunt obiective a căror atingere poate fi asigurată printr-un proces continuu de educare, începând încă din şcoală, în cadrul educaţiei tehnologice, conform programelor și instrucțiunilor ela­borate pentru scoli profesionale și pentru formarea continuă la meseriile din indus­tria ușoară.

Schimbările care se produc în sectorul real al economiei și, în particular, în dome­niul industriei ușoare, determină cerințele din partea agenților economici față de forța de muncă angajată. În cadrul formării profesionale inițiale sau în baza cursurilor de scurtă durată, ori în mediul non-for­mal și informal, deprinderile profesionale trebuie să corespundă anumitor cerințe standard. Deși aceste cerințe sunt formu­late de anumiți agenți economici pentru personalul propriu sau față de sistemul de învățământ, acestea nu sunt cerințe gene­ral acceptate și recunoscute.

Relevanța proiectului cu pricina con­stă în formarea competențelor profesio­nale la noua mână de lucru din industria ușoară privind securitatea și sănătatea în muncă. Se poate spune că acesta reprezin­tă, de fapt, o continuare a proiectului pe care l-a inițiat CSIU în ianuarie anul curent, conform contractului de achiziții publice nr.24 din 17.12.2019 vizând serviciile de documentare a calificării în domeniul SSM, solicitat și finanțat de către Colegiul din In­dustria Ușoară din Bălți, pentru elaborarea și realizarea în anul 2020 a Standardului Ocupațional pentru specialitatea ,,Tehnici­an în securitate și sănătate în muncă”.

 

Deprinderile  profesionale trebuie să corespundă anumitor cerințe

 

Activând în condiții de pandemie și stare de urgență, CSIU și grupul de lucru constituit în baza ordinului Ministerului Educației, Culturii și Cercetării au început elaborarea online a Standardului de Califi­care pentru această specialitate în cadrul ședințelor săptămânale.

 

Elaborarea online a Standardului de Calificare

După elaborarea și aprobarea Standar­dului de Calificare, conform contractului, se va purcede la elaborarea Curriculumu­lui modular în SSM, care include evaluarea riscurilor în sistemul de muncă; legislația în domeniul SSM; managementul securității și sănătății la locul de muncă; riscuri pro­fesionale, executant – sarcina de muncă, echipamente, mijloace de protecție, me­diul de muncă; avarii, accidente majore și situații de urgență, metode de prevenire.

Spre final, aș vrea să menționez că aces­te două proiecte sunt oportune, deoarece în țara noastră nu există nici o instituție de învățământ care să pregătească specialiști în domeniul respectiv. Abia în anul curent, prima promoție de tehnicieni  în securita­tea și sănătatea în muncă va absolvi Cole­giul din Industria Ușoară din Bălți.

 

Nadejda RUSNAC,

președinta Comitetului sectorial pentru formarea profesională în ramura industria ușoara, președinta Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Industria Ușoară

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com