1 aprilie 2020
Chisinau
Fără categorie

CNSM şi FMI au făcut bilanţul colaborării din ultimii ani

Loading
Fără categorie CNSM şi FMI au făcut bilanţul colaborării din ultimii ani
CNSM şi FMI au făcut bilanţul colaborării din ultimii ani
brebing

Foto: CNSM

Săptămâna trecută, Confederaţia Na­ţională a Sindicatelor din Moldova a avut o întreve­dere cu misiunea Fondu­lui Monetar Internaţional (FMI) la care s-a discutat situaţia social-economică din ţară. Sindicatele au ce­rut soluţionarea mai mul­tor probleme stringente, precum majorări de salarii şi pensii sau introducerea unei grile de impozitare echitabilă. FMI a făcut re­comandări pentru creşte­rea economiei naţionale.

 

„Această întâlnire are o importanţă mare pentru noi, deoarece s-a făcut o evaluare a colaborării bila­terale cu FMI, din 2009 şi până în prezent. Am con­statat că există îmbunătă­ţiri, dar sunt şi probleme care încă trebuie soluţio­nate. În primul rând, e vor­ba de salarii. În dialogul cu partenerii sociali, vom insista în continuare pe introducerea cuantumului unic al salariului minim, astfel încât acesta să fie egal cu mărimea minimului de existenţă de 1500 de lei”, a declarat Mihail Hîncu, vi­cepreşedintele CNSM. Ac­tualmente, salariul minim pe ţară este în mărime de 600 de lei, cuantumul sa­lariului minim în sectorul bugetar e de 900 de lei şi cel din sectorul privat – de 1400 de lei.

 

intrevedere

Foto: vocea.md

 

Nicolay Gyorgyev, şe­ful misiunii FMI, este de părere că salariile trebuie majorate treptat, în limi­tele bugetului disponibil, să nu se formeze un deficit financiar în ţară, asemenea situaţiei din 2009. El a pre­cizat că investitorii acordă salarii mari doar pentru productivitate înaltă, iar RM mai are încă de lucru în acest sens.

În cadrul întrevederii, sindica­liştii au atras atenţia asupra unor probleme social-economice care cer o remediere cât mai rapidă. În primul rând, CNSM se arată în­grijorată că aproape 90% din nu­mărul total al pensionarilor au o pensie care acoperă aproximativ 60-65% din minimul de existenţă. De aceea, se propune introducerea unei formule unice de calculare a pensiilor, iar pensiile existente să fie revăzute.

Crearea locurilor noi de mun­că cu salarii decente şi combate­rea muncii „la negru” este un alt obiectiv care trebuie să fie realizat. „La insistenţa CNSM, în Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2011-2014 au fost prevăzute măsuri pentru combaterea acestui fenomen, spre regret însă lucru­rile nu s-au mişcat mult din loc şi „salariile în plic” se practică în continuare. Acest lucru e în detri­mentul formării bugetului de stat, al acumulării surselor în fondul de pensii şi mai ales, persoanele nu au perspectiva unei pensii decen­te pe viitor”, a spus Mihail Hîncu. Potrivit statisticii, în 2012 numărul celor care au muncit nelegal este de 340 mii de persoane.

 

g_cnsm

FMI recomandă menţinerea stabilităţii macroeconomice şi aplicarea reformelor structural

 

Reprezentanţii CNSM au vorbit şi despre necesitatea introducerii unei grile de impozitare a venituri­lor persoanelor fizice. Astfel, sindi­caliştii propun ca persoanele fizice care au acumulat un venit anual mai mare de 180 mii de lei să fie impozitaţi cu 25%, şi nu cu 18%, cât e în prezent. Totodată, valoarea minimului de existenţă să nu fie impozitat, pentru a exclude presi­unea fiscală asupra persoanelor cu venituri modeste.

„Moldova a parcurs în acest timp un drum foarte mare, în ceea ce priveşte dezvoltarea economică. De fapt, în aceşti trei ani şi jumăta­te am observat o creştere cumulati­vă a PIB-ului, aceasta fiind cea mai mare în regiune şi a ajuns la 14%. Inflaţia a fost redusă şi s-a men­ţinut la acelaşi nivel pe toată pe­rioada cât am lucrat în Republica Moldova. În linii generale, venitu­rile reale ale populaţiei au crescut, dar este încă spaţiu de dezvoltare. Sarcinile de viitor ale Guvernului sunt de a menţine stabilitatea ma­croeconomică şi financiară a ţării, dar şi să facă reforme structurale pentru a îmbunătăţi climatul de afaceri. Doar aceasta poate fi me­toda durabilă de creştere economi­că”, a accentuat Gyorgyev.

Sindicatele au cerut misiunii FMI să se implice în crearea unor condiţii mai favorabile de creditare a întreprinderilor mici şi mijlocii. În prezent, ratele dobânzilor la cre­ditele acordate mediului de afaceri sunt prea mari şi nu stimulează dezvoltarea economică. Mai mult, CNSM a propus să fie analizată posibilitatea creării unei bănci cu cota de stat care ar avea un fond de surse speciale pentru proiecte mari de relansare a economiei na­ţionale.

În răspuns, oficialul FMI a precizat: „Suntem de acord că do­bânzile sunt mari, chiar dacă rata de bază a BNM este mică. Bănci­le operează cu aceste dobânzi din cauza incertitudinilor şi riscurilor înalte. Dacă se va face reforma sis­temului judiciar, băncile vor fi mai dornice să reducă dobânzile, ştiind că orice litigiu se va rezolva uşor prin instanţa de judecată”.

 

fmi in RM

Foto: vocea.md

 

Nikolay Gyorgyev a spus că deşi Republica Moldova a înregistrat o creştere economică de 3,5% în primul trimestru al anului curent, principalul motor de creştere eco­nomică rămâne, spre regret, con­sumul intern, iar mediul de afaceri şi investiţiile nu sunt suficient de încurajate.

La întrevedere, Nikolay Gye­orguiev l-a prezentat conducerii CNSM pe noul şef al misiunii FMI în RM, Max Alier, funcţionar în cadrul Departamentului European al FMI. Alier a menţionat că in­stituţia pe care o reprezintă se va axa şi în continuare pe subiecte de interes comun în vederea depăşirii provocărilor şi realizării obiective­lor stabilite în cooperarea cu Re­publica Moldova.

Menţionăm că R. Moldova are un program cu FMI pe trei ani şi a fost aprobat la 29 ianuarie 2010. El este susţinut de un credit în va­loare totală de 369,6 milioane de drepturi speciale de tragere (DST), din care 270 milioane de DST (cir­ca 415 milioane de dolari S.U.A.) au fost deja debursate. O jumătate din suma creditului este acordată în baza Mecanismului extins de creditare (ECF), care prevede rata dobânzii zero până la finele anului 2013, o perioadă de graţie de 5,5 ani şi un termen de rambursare de 10 ani. Restul creditului este acordat în baza Mecanismului de finanţare extinsă (EFC), care pre­vede o rată anuală a dobânzii egală cu rata de bază a dobânzii pentru DST (la moment 1,15 la sută), un termen de rambursare de 10 ani şi o perioadă de graţie de 4,5 ani.

Programul respectiv trebuia să fie finalizat acum două luni, dar Republica Moldova nu şi-a înde­plinit obligaţiile prevăzute în docu­ment şi reprezentanții fondului au întrerupt discuțiile cu autoritățile moldoveneşti. Astfel, RM a ratat 76 milioane de dolari pentru comple­tarea rezervelor valutare ale Băncii Naționale a Moldovei.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com