22 ianuarie 2020
Chisinau
Fără categorie

Clusterul – „pilula” de eficienţă pentru întreprinderile mici şi mijlocii

Loading
Fără categorie Clusterul – „pilula” de eficienţă pentru întreprinderile mici şi mijlocii
Clusterul – „pilula” de eficienţă pentru întreprinderile mici şi mijlocii
economics

Foto: carnegie.org

Principalele ramuri industriale moldoveneşti ar putea să se dezvolte după un nou model, unul care presupune aglomerările economice de tip cluster. Deşi se vor­beşte de vreo trei ani despre oportunitatea şi avantajele economice ale clusterului, abia acum câteva zile a fost aprobat un proiect de lege menit să susţină dezvoltarea acestora. Potrivit documentului, domeniile prioritare ar fi industria alimentară, chimică, textilă, uşoară şi cea producătoare de tehnică şi maşini.

 

Clusterul (din engl. ciorchine) reprezintă o concentrare geogra­fică de companii interconectate, furnizori specializaţi, prestatori de servicii, firme din industriile conexe şi instituţii asociate dintr-un anumit domeniu de activitate, care colaborează sub o strategie comună de dezvoltare, dar care rămân în competiţie şi aduc un aport semnificativ în dezvoltarea locală şi regională. De multe ori, clusterele se extind în aval către diverse canale de distribuţie şi clienţi sau lateral către producă­tori de produse complementare şi către industrii înrudite prin calificări sau tehnologii comune.

 

Potenţialul de dezvoltare a unor clustere în RM

 

În Moldova sistemul de asoci­ere în clusteri abia urmează a fi implementat. Specialiştii euro­peni însă spun că ar fi bine să se înceapă cu un proces comprehen­siv, adică bazat pe studii concrete privind situaţia întreprinderilor mici şi mijlocii din ţară. Ei nu ex­clud că în R. Moldova există un astfel de concept organizatoric, dar poate sub altă formă, mai ales că 80% din economia moldove­nească se bazează pe activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri). De asemenea, coo­perarea dintre UE şi RM ar putea facilita implementarea acestui in­strument şi la noi, iar semnarea Acordului de asociere va scurta şi mai mult calea.

„Documentul de concept pentru dezvoltarea clusterelor trebuie să fie un fundament de dezvoltare a economiei naţiona­le. Statul nu poate crea clustere, însă poate şi trebuie să susţină dezvoltarea lor, fiindcă, în acest mod, se va produce o modificare calitativă a economiei pe anumi­te domenii şi va implica mai mul­te raioane ale ţării”, a argumentat Octavian Calmâc, viceministrul Economiei.

Chiar dacă piaţa din RM are dimensiuni reduse, economiştii consideră că formarea clusteri­lor economice este posibilă şi, mai ales, necesară pentru con­solidarea întreprinderilor mici şi mijlocii. În plus, Moldova este amplasată la intersecţia princi­palelor artere de transport care leagă cele mai mari pieţe, fapt ce poate deveni atrăgător, în primul rând pentru investitorii din UE, Ucraina şi CSI şi reprezintă un mare avantaj pentru agenţii eco­nomici ai ţării din perspectiva implicării acestora în clusterele industriale internaţionale.

Întreprinderile asociate în clustere au dreptul să coopere­ze în orice domenii de activitate reciproc avantajoasă, în cadrul cărora, prin politicile economice respective stimulează promova­rea mărfurilor pe pieţele externe, implică transferul tehnologic şi inovaţiile, inclusiv a tehnologii­lor şi echipamentelor avansate.

„Dacă vrem să avem o dezvol­tare economică reuşită, trebuie să înţelegem şi să acceptăm un şir de modernizări consecutive. O cale bună pentru Republica Mol­dova ar fi să-şi amelioreze acti­vitatea inovatoare, iar în paralel să-şi reducă dependenţa faţă de preţurile factorilor de producţie. Chiar dacă mulţi antreprenori consideră că factorii de produce­re pot fi modernizaţi, acest pro­ces este unul de lungă durată şi, pe alocuri, costisitor. În acest caz, prin implementarea inovaţiilor s-ar câştiga mai mult”, consideră Ion Tornea, expert independent.

În viziunea sa, clusterele pot contribui la creşterea nu numai a competitivităţii economiei loca­le, dar şi a venitului acesteia, pen­tru că pot oferi locuri de muncă calitative, iar statul poate utiliza proiectele de finanţare mult mai eficient prin susţinerea înfiinţării afacerilor.

 

g_economie

Miza pentru orice economie este clusterul transfrontalier, deoarece deschide accesul către noi pieţe de desfacere

 

„Acum avem cel mai mult nevoie să industrializăm RM, deoarece am rămas la nivelul de dezvoltare al anului 95. În acest an, se simte o înviorare uşoa­ră a industriei autohtone, dar e o creştere robustă şi nu poate fi luată ca un semn optimist. Se do­reşte ca industrializarea să capete o formă obligatorie. Acest lucru însă va fi posibil doar dacă va fi un climat de afaceri favorabil, pieţe de desfacere, retehnologi­zarea producţiei şi atragerea in­vestiţiilor, a declarat Ion Lupan, şef Direcţia generală politici in­dustriale şi de competitivitate, Ministerul Economiei.

Nu este exclus ca clusterele să se formeze mai întâi prin inter­mediul parcurilor industriale şi a zonelor economice libere (ZEL), dacă se ia în calcul că acestea deja cuprind în jur de 150 companii-rezidente.

Actualmente, ZEL-urile aco­peră doar 4% din volumul pro­ducţiei industriale, dar se aşteap­tă o creştere până la 20-25% în următorii ani.

Experienţa acumulată demon­strează că clusterizarea este un proces lung şi destul de anevoios, iar despre eficienţă se poate vorbi abia peste şase-şapte ani. Se im­pune neapărat şi o politică guver­namentală, dar nu se recomandă o finanţare totală din partea sta­tului. „Finanţarea privată trebuie să fie, totuşi, elementul prepon­derent pentru un sistem de clus­tere viabil şi competitiv pe pieţele externe, cât şi pentru dezvoltarea unei cooperări accentuate între actorii sferei economice şi alte instituţii. Crearea unor clustere transfrontaliere în Moldova ar putea fi un instrument prin in­termediul căruia se va consolida întregul sistem al IMM-urilor şi se va îmbunătăţi rata locurilor de muncă”, a mai spus Lupan.

Preşedintele Asociaţiei Eco­nomiştilor din Moldova, Grigore Belostecinic, susţine că, în mare parte, în statele cu economii dez­voltate, clusterele apar spontan. De regulă, apare o întreprindere mare cu o infrastructură fizică foarte dezvoltată, iar în jurul ei se reunesc întreprinderi mai mici care într-un fel sau altul sunt im­plicate în procesul de producere pentru prima întreprindere. „Ce ar putea să stimuleze clusterele în Republica Moldova? Susţinerea acestora prin dezvoltarea infras­tructurii fizice. Consider că în sectorul real al economiei, clus­terele vor apărea inevitabil atunci când se va simţi o creştere con­stantă, mai ales în industrie,or întreprinderile mari vor să se de­baraseze de unele activităţi mici care sunt pentru ele mai puţin rentabile, dar sunt potrivite pen­tru întreprinderile mari cu care pot intra în relaţii contractuale. Anume din acest considerent, în­treprinderile mari sunt interesate de clusterizare”, a mai adăugat Belostecinic.

 

Exemplul altora

 

Experienţa statelor Uniunii Europene a demonstrat că pro­cesele de clustering servesc drept fundament pentru creşterea ca­pacităţii economice, creşterea competitivităţii unei anumite ramuri şi a economiei în ansam­blu, crearea noilor întreprinderi şi locuri de muncă, elaborarea programelor de dezvoltare regi­onală, colaborare mai amplă şi productivă între reprezentanţii sectorului antreprenorial şi de stat, mediile educaţionale, ONG-uri etc. Deoarece 99% dintre în­treprinderile Uniunii Europene (UE) reprezintă sectorul IMM-urilor, mai multe ţări au decis să utilizeze sistemul de clustering ca un instrument important de cooperare, dar şi ca un mijloc de a supravieţui crizei economice. Germania şi Ţările Scandinave reprezintă un model eficient al clusterelor transfrontaliere, în timp ce Marea Britanie şi Franţa sunt mai rezervate. Importanţa clusterelor în economia UE este afirmată şi prin înfiinţarea Euro­pean Cluster Observatory care a identificat aproximativ două mii de clustere sau aglomerări regio­nale unde lucrează în jur de 38% din forţa de muncă a uniunii.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com