Foto: forum.md
Construcţiile s-au dovedit a fi cel mai vulnerabil sector al economiei naţionale în contextul crizei mondiale. După ce fluxul de transferuri băneşti din străinătate a căzut în mod catastrofal în 2009, după ce alimentase boom-ul din sfera respectivă cu doi ani mai înainte, valoarea lucrărilor de construcţii-montaj s-a micşorat cu peste 30 procente. Nici o altă ramură a economiei nu a suportat asemenea pierderi.
aproape șase la sută, existau speranţe că aceasta se va îndrepta spre recuperarea poziţiilor pierdute. Dar n-a fost să fie. Următorii doi ani au spulberat orice speranţă, întrucât domeniul construcţiilor a intrat în picaj. Volumul lucrărilor executate pe şantierele ţării s-a diminuat cu 6,5 procente, anulând orice tendinţă de recuperare.
Iată că, anul acesta, datele statistice oficiale vin să ne dea din nou speranţe privind evoluţia acestui sector al economiei naţionale. Mai întâi, am aflat că valoarea lucrărilor de construcţii-montaj a crescut aproape cu trei la sută. După care se relatează că valoarea adăugată brută produsă de către sfera construcţiilor în produsul intern brut al ţării a sporit cu peste 5%. Dar efectul acestor creşteri nu se face simţit. Pentru confirmare, numărul constructorilor din ţară, potrivit aceleiaşi statistici oficiale, s-a micşorat cu peste 7 la sută. Creşterea lefurilor în domeniul dat, cu 2,6%, este mai mică decât sporul mediu pe ţară, de 3,5%.
Munca la „negru” bântuie şantierele ţării
Victor Talmaci, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Construcţii şi Industria Materialelor de Construcţii „Sindicons”, susţine că salariaţii care muncesc pe şantierele ţării nu au simţit în nici un fel efectul acestor creşteri anunţate de datele statistice oficiale. El sugerează că starea de lucruri în sfera construcţiilor rămâne a fi una dezolantă. În opinia sa, statistica noastră oficială pare cam strâmbă. Pentru a ne convinge, preşedintele „Sindicons” spune că datele oficiale arată că în construcţii ar lucra doar 60 de mii de angajaţi. În timp ce domnia sa crede că cifra respectivă este de două ori mai mare. Pur şi simplu, precizează Victor Talmaci, munca la „negru” care bântuie şantierele ţării învăluie situaţia reală, mizerabilă din sfera construcţiilor.
 |
Sindicatele au făcut primul pas. E nevoie de sprijinul partenerilor sociali |
Potrivit preşedintelui Federaţiei Sindicatelor din Construcţii şi Industria Materialelor de Construcţii „Sindicons”, după ce ţara noastră a fost lovită, prin ricoșeu, de criza mondială, multe companii de construcţii și-au redus activitățile. Multe din cele care mai există de abia o duc de azi pe mâine, întrucât nu-şi află volumul de muncă pe potriva capacităţilor lor. Salariaţii firmelor de construcţii lucrează cu orele, zilele, adică conform unor contracte individuale de muncă pe un termen determinat. Sau, precizează Victor Talmaci, în multe cazuri nici nu se încheie contracte individuale de muncă, deoarece angajatorii nu vor să-şi asume un anumit grad de responsabilitate faţă de angajaţi. Munca la „negru”, ne asigură liderul sindicatelor din construcţii, poate fi diminuată doar în condiţiile în care relaţiile dintre patroni şi salariaţi sunt reglementate prin contracte colective de muncă, după cum prevăd principiile de bază ale parteneriatului social.
Deşi acceptă că în ultima vreme volumul de muncă pe şantierele ţării a cunoscut o oarecare creştere, Victor Talmaci spune că numărul locurilor de muncă a scăzut. Nici măcar nu se cunoaşte o cifră exactă, oficială vizavi de numărul celor care lucrează în construcţii. Or, tot mai multe companii din ramura dată aleg să ocolească prevederile legale. Deloc întâmplător, diferite surse vorbesc că sfera construcţiilor este aproape cea mai afectată de fenomenul muncii la „negru”, proporţiile acestuia extinzându-se peste mai bine de jumătate din firmele de construcţii.
Ministerul se ocupă de politica ramurii
Însă acest lucru este greu de demonstrat, întrucât nimeni, nici chiar Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, care este responsabil de activitatea acestei ramuri, nu a realizat nişte calcule exacte, reale în acest sens. Aceasta în ciuda faptului, insistă preşedintelui Federaţiei Sindicatelor din Construcţii şi Industria Materialelor de Construcţii „Sindicons”, că orice angajator este obligat să prezinte un permis pentru fiecare salariat. Din păcate, constată dumnealui, rar cine dintre aceştia respectă prevederea legală cu pricina. Angajatorii profită de faptul că Inspectoratul de Stat al Muncii a fost lipsit de dreptul de a efectua controale inopinate, încât mulţi dintre ei reuşesc să muşamalizeze ilegalităţile privind legislaţia muncii. Astfel că, până la urmă, conchide Victor Talmaci, ar fi de dorit ca activitatea de profilaxie şi de combatere a muncii la „negru” în sfera construcţiilor să nu rămână o preocupare doar a sindicatelor.
De aceea, preşedintele Federaţiei „Sindicons” contează pe dezvoltarea cât mai durabilă a relaţiilor de parteneriat în cadrul acestei ramuri, mai ales pe dialogul sindicate – ministerul de ramură, încât angajatorii să dispună de un număr tot mai mare de lucrători de înaltă calificare. Or, din păcate, ministerele noastre, la momentul de faţă, sunt implicate în activităţi politice, execută doar comandamente ale liderilor de partid care i-au instalat în fotoliile respective de conducători. Deşi legea prevede ca ministerele să facă tot posibilul pentru a promova structura parteneriatului în mediul patronatelor şi al sindicatelor, puţin ce se face în acest sens.
Oricum, Victor Talmaci rămâne un optimist „incurabil” în acest sens, pentru că sindicatele de ramură nu aşteaptă ca cineva să le întindă mâna, ci preferă să facă primul pas. Drept confirmare este Comisia pentru consultări şi negocieri colective, una dintre primele create în cadrul ramurilor economiei naţionale, prin intermediul căreia se comunică eficient cu angajatorii. Tot la iniţiativa Federaţiei Sindicatelor din Construcţii şi Industria Materialelor de Construcţii „Sindicons” a fost format Consiliul de specialitate privind normarea muncii, un domeniu nevalorificat, uitat de toţi.
Lipsa cadrelor calificate de muncă a devenit una dintre principalele provocări nu doar pentru sfera construcţiilor, ci şi pentru întreaga economie a ţării. Legea prevede ca orice angajator să aloce din fondul de remunerare a muncii câte două procente pentru formarea continuă a cadrelor. Credeţi că se găseşte cineva ca să dea de bună voie suma necesară de bani? Ba bine că nu. Pentru a-i convinge mai uşor, crede Victor Talmaci, este nevoie de a vedea care sunt cele mai necesare meserii pentru sfera construcţiilor. Pentru că orice instituţie de învăţământ năzuiește să pregătească câţi mai mulţi specialişti, însă fără a ţine cont de cererea pieţei muncii din ţară. Astfel, se aruncă în vânt sume enorme de bani publici pentru scoaterea „pe conveier” a şomerilor. Pentru a se evita asemenea derapaje pe piaţa muncii şi irosirea mijloacelor bugetare, prin înţelegerea Federaţiei Sindicatelor din Construcţii şi Industria Materialelor de Construcţii „Sindicons” cu patronatele, şi cu participarea ministerului de resort, a fost constituit un comitet sectorial care se ocupă de adoptarea şi aplicarea standardelor ocupaţionale pentru profesiile muncitoreşti.
Cea mai recentă iniţiativă a Federaţiei Sindicatelor din Construcţii şi Industria Materialelor de Construcţii „Sindicons”, ce ţinteşte în mod preponderent îmbunătăţirea condiţiilor de muncă a salariaţilor din construcţii, este crearea, cu concursul partenerilor, a Consiliului privind sănătatea, securitatea muncii la întreprinderi, din care să facă parte reprezentanţi ai sindicatelor, patronatelor, ai ministerului de resort, care vor fi instruiţi pentru a coordona, asista comitetele de profil de la întreprinderi. Or, datele recente arată că bolile profesionale şi accidentele de muncă în ţară au luat proporţii îngrijorătoare.
Deci, dacă s-a făcut primul pas, nu contează cine l-a făcut, rămâne ca şi ceilalți parteneri să susţină demersurile, să se implice în mod concret, consistent pentru depăşirea declinului în care s-a pomenit sfera construcţiilor.
