7 iulie 2020
Chisinau
Fără categorie

Când vor trăi mai bine pensionarii…?

Loading
Fără categorie Când vor trăi mai bine pensionarii…?
Când vor trăi mai bine pensionarii…?
pensionari

Foto: silviapojoga.wordpress.com

Sistemul public de pensii din Republica Moldova demult nu mai face faţă necesităţilor social-economice ale populaţiei vârstnice. De vreo doi ani, experţii locali bat alarma – sistemul nu este sustenabil şi trebuie reformat. Iată că şi Guvernul a perceput seriozitatea problemei şi a fixat în Strategia naţională de dezvoltare Moldova 2020 schimbări esenţiale în sistemul respectiv, iar recent, au început discuţiile publice privind reformarea sistemului public de pensii.

 

Număr mic de contribuabili şi demografie rigidă

 

Toate studiile efectuate arată că actualul sistem de pensii se confruntă cu dificultăţi de ordin social, juridic şi demografic. În primul rând, îmbătrânirea rapidă a populaţiei şi extinderea persoanelor care primesc ajutorul social şi pensii pentru limită de vârstă au un impact considerabil asupra sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii. În al doilea rând, migraţia forţei de muncă influenţează negativ şi reduce contribuţiile la fondul social şi, prin urmare, este afectat sistemul public de pensii în întregime.

„Să nu uităm că sistemul de pensii din ţara noastră este unul distributiv şi este dependent de tendinţele demografice. În deceniile următoare, numărul populaţiei vârstnice va creşte rapid datorită generaţiilor numeroase născute în perioada 1970-1990 şi, respectiv, se va reduce rata populaţiei apte de muncă. În acelaşi timp, se atestă şi o abordare asimetrică din perspectiva de gen a condiţiilor de bază privind dreptul la pensie – vârsta de pensionare şi perioada de cotizări obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS). Astfel, femeile contribuie o perioadă mai scurtă la sistemul de pensii şi sunt pensionate la o vârstă mai mică, în final, pensia lor e inferioară pensiei bărbaţilor”, explică Viorica Antonov, expert fundaţia Friedrich Ebert.

Astfel, în 2010, stagiul mediu de cotizare înregistrat la acordarea pensiei pentru femei a constituit 32,5 ani şi 37,5 pen-tru bărbați, iar mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă pentru femei a constituit 797,1 lei, iar pentru bărbați 937,8 lei, întrucât mărimea pensiei depinde în mod direct de durata stagiului de cotizare, dar și de mărimea contribuțiilor de asigurări sociale de stat.

 

g_economie

CNSM propune simplificarea şi introducerea unei formule unice de calculare a pensiei

 

 

Un alt factor care influenţează negativ acumulările la BASS este economia tenebră şi ocuparea informală. Potrivit unor estimări, în 2012 circa 341 de mii de angajaţi luau salariul la plic (29,7% din numărul total al populaţiei ocupate). Iar pe măsură ce veniturile salariale declarate ale persoanelor asigurate sunt mici, cuantumul redus al pensiilor este o consecință directă a acestui fapt.

„În anul 2012, deficitul BASS a constituit 879,7 mil. de lei, însă Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei susţine că deficitul este de doar 33,7 mil. de lei şi nu vorbeşte despre faptul că alte 846 de mil. de lei sunt acoperite din bugetul de stat. La 1 noiembrie curent deficitul constituia 1,076 mld. de lei, iar din bugetul de stat au fost transferate 802 mil. de lei, deficitul fiind de 274 de mil. de lei care se formează din cauza ponderii mari în economia tenebra şi puţine contribuţii la cele trei bugete. De regulă, patronii se eschivează şi achită salariul minim, iar restul îl dau la plic” argumentează Maria Creminscaia, consultant principal şi expert pe probleme financiare şi social-economice, Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova (CNSM).

Experţii independenţi sunt de părere că în condiţiile actuale de funcţionare a sistemului autohton de pensii, BASS va înregistra deficit în următorii zece ani şi un surplus pe termen lung. Ultimul indicator va fi influenţat de scăderea considerabilă a ratei de înlocuire, ceea ce va duce la scăderea ponderii cheltuielilor pentru sistemul de pensii în PIB. Formulă care va afecta direct bunăstarea pensionarilor, atât că spre partea negativă.

 

De la un sistem distributiv la unul cumulativ

 

„Există multe discuții în societatea despre ce e mai potrivit pentru Republica Moldova: un sistem obligatoriu în care să se includă două piloane sau existența unui sistem de asigurări obligatoriu și a unui sistem de asigurări facultativ? De aceea, am lansat discuții publice, pentru a găsi cea mai potrivită soluție pentru viitorii pensionari din Republica Moldova. Scopul reformării sistemului de pensii nu este de a reduce povara financiară a statului, ci de a asigura viitorilor pensionari încrederea că atunci când vor atinge perioada de pensionare, vor avea o pensie decentă”, a declarat Valentina Buliga, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei în cadrul unei emisiuni televizate.

Sistemul de pensii din Republica Moldova funcţionează în baza schemei sistemului solidar de pensii ce consumă 8.8% din PIB. În anul 2010, în siste-mul de asigurări sociale achitau contribuții doar circa 37,5% din populaţia aptă de muncă, iar pensiile erau achitate pentru cir-ca 84% din cetăţenii ce au atins limita de vârstă, respectiv un număr de 460,5 mii persoane, sau 13% din totalul populației. Astfel, sistemul de pensii are un rol considerabil în asigurarea unui trai decent al populației. În anul 2011 cheltuielile pentru plata pensiilor constituie aproximativ 70% din totalul chel-tuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat, se arată în analiza Strategiei naţionale Moldova 2020. 

 

pensionari-2

Foto: indiscret.ro

 

Potrivit Strategiei, reforma sistemului actual de pensii im-plică implementarea unui sistem cumulativ de pensii în cadrul căruia contribuţiile de asigurări sociale sunt investite în loc să fie cheltuite imediat pentru plata prestaţiilor pensionarilor actuali. Este vorba despre Pilonul II, adică obligatoriu privat, la care participă statul, angajatorul şi angajatul. Totodată, este propusă şi dezvoltarea Pilonului III care presupune activitatea fondurilor de pensii private facultative.

„Trebuie să fie construit un sistem public de pensii care să respecte principiul „pensii egale pentru contribuţii egale”, dar în condiţiile solidarităţii sociale”, afirmă Viorica Antonov. Experţii atenţionează că introducerea unui sistem cumulativ de pensii implică măsuri de pregătire şi implementarea acestuia ar fi posibilă după 2015, însă efectul pozitiv asupra creşterii economice ar putea fi resimţit abia către anul 2020 sau chiar mai târziu.

„În cazul în care va fi admis Pilonul II de pensii, apare o garanţie pentru viitorii pensionari şi pentru depunerile acestora. Noi propunem ca din contribuţia de 23 % care sunt achitate de patron şi cele 6 % care sunt achitate de salariat, circa 2% să fie transferate la fondul privat de pensii şi aceşti bani să fie investit în valori mobiliare sau depozite bancare pentru a obţine profit.

La vârsta de pensionare, din fondul respectiv se va achita o pensie mai mare decât contribuţiile făcute pe parcurs”, spune Maria Creminscaia.

CNSM a mai propus stabilirea tarifelor de asigurări sociale de stat obligatorii diferenţiat în funcţie de gradul de pericol de accidentare şi îmbolnăvire profesională. De asemenea, CNSM cere ca în legislaţie să fie introdusă recalcularea cuantumului pensiei asigurate pentru toate categoriile de contribuabili şi să fie simplificată formula de calculare a pensiei.

„CNSM propune ca cheltuielile pentru plata pensiilor agricultorilor să fie suportate din bugetul de stat, întrucât contribuţiile agricultorilor în BASS nu pot acoperi cuantumul cheltuielilor pentru plata pensiilor. Dacă această modificare va fi acceptată, o parte din resursele BASS vor fi direcţionate spre majorarea pensiilor persoanelor din alte ramuri”, susţine Maria Creminscaia.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com