11 august 2020
Chisinau
Fără categorie

Bolile profesionale: periculoase și greu de depistat

Loading
Fără categorie Bolile profesionale: periculoase și greu de depistat
Bolile profesionale: periculoase și greu de depistat
boli-profesionale

Foto: bzi.ro

Doi foşti sudori încearcă de ani de zile să demon­streze în instanța de jude­cată că au devenit invalizi din cauza că au muncit toată viața în condiţii no­cive, ceea ce le-a afectat grav starea de sănătate.

 

Ambii se confruntă cu grave probleme pulmonare. Gheorghe Burbulea, șef adjunct al Inspec­toratului Muncii al Sindicatelor, spune că aceștia s-au adresat după ajutor la inspecția muncii. Ambii încearcă să demonstreze în instanţa de judecată că suferă de boli profesionale. Din cauza inhalării de gaze, de cele mai dese ori, sudorii nu ajung să atingă plafonul de vârstă de pensionare. Problema celui de al doilea sudor e că cea mai mare parte din timp a muncit la uzine din fosta URSS, iar invaliditatea i-a fost constata­tă după ce a lucrat doar trei ani la o întreprindere din Republi­ca Moldova. Ultimul angajator se încăpățânează să nu-i achite despăgubiri pentru boala profe­sională, motivând că prea puțin timp a lucrat la el.

Gheorghe Burbulea susține că aceste neînțelegeri apar pentru că în Republica Moldova nu există o bază legislativă care ar reglementa bolile profesionale. „Înainte, fiecare ramură avea un medic care verifica în ce condiții se muncește. Specialistul putea să-și expună opinia argumentată dacă era sau nu vorba de mala­dii profesionale, încerca să le prevină, să le trateze etc. Acum, nu există o astfel de funcție”, a menționat Gheorghe Burbulea. Iar medicii de familie, specialiştii din sistemul curativ nu sunt ori­entaţi spre depistarea patologiei profesionale. Din acest motiv, nu­mărul cazurilor de boli profesio­nale constatate la noi ajung anu­al la cel mult 15 persoane, în timp ce în Finlanda se înregistrează în fiecare an 3000-5000 de astfel de cazuri. Reprezentanții Cen­trului Național pentru Sănătate Publică nu ţin o evidență a îm­bolnăvirilor și oamenii nici mă­car nu știu că există un astfel de calificativ, „boală profesională”, și că ar putea beneficia de despă­gubiri din partea angajatorului.

 

g_sanatate

Indemnizația prevăzută pentru boală profesională e la fel ca la accidentul de muncă

 

În perioada 2008-2012, în Republica Moldova, au fost în­registrate 87 de cazuri de boală profesională cu 92 de persoane afectate.

Indicele morbidităţii profesio­nale a constituit în medie 1,65 la 100 de mii de angajaţi. Cele mai multe cazuri în această perioa­dă au fost înregistrate în mun. Chişinău – 14; raioanele: Ceadâr-Lunga – 18, Ştefan Vodă – opt, Hânceşti – şase, Străşeni – cinci, Orhei şi Făleşti – câte patru etc. Ponderea nozologiilor înregis­trate este de: 42,4% la osteocon­droză, urmată de tuberculoză -10,9%; hepatitele virale B, C, D şi toxice – 9,8%; encefalopolineu­ropatie – 6,5%; intoxicaţii cu pes­ticide – 4,3%; bronşite şi astmul bronşic – 2,2%; artrozele şi aler­giile – câte 2,2%.

Ponderea persoanelor afec­tate în funcţie de factorii nocivi din mediul de producere, care au provocat aceste maladii, s-au repartizat după cum urmează: vibraţiile – 48,9%; germenii pa­togeni – 16,3%; substanţele chi­mice toxice – 15,2%; produsele de uz fitosanitar – 13%; pulberea -1,1%; alţi factori – 4,3%.

 

Medicii, expuși la diverse pericole

 

Potrivit Sindicatului „Sănăta­tea”, în anul 2012, în ţară au fost înregistrate 12 cazuri de boli pro­fesionale acute și cronice, față de 15 cazuri în anul 2011. Printre no­zologiile înregistrate anul trecut predominau formele următoare de afecţiuni: osteocondroză a coloanei vertebrale (trei cazuri), tuberculoză – două, pneumoco­nioză – un caz, hepatită virală și toxică – unu, intoxicații cu pes­ticide – unu, intoxicații acute – două, surditate neurosenzorială – unu, mieloame multiple – un caz.

Cele două cazuri de tuberculo­ză au fost identificate la un medic pulmonolog de la Spitalul Clinic Municipal din Bălți și la bufeti­era de la Institutul Ftiziopneu­mologie „Chiril Draganiuc” din orașul Chișinău. Bolnavul de la Bălți a lucrat timp de 28 de ani în condiții ce-i puneau în pericol sănătatea, având contact direct cu microbacterii ale tuberculo­zei, iar cel de la Chișinău – timp de opt ani.

 

boli-profesionale-2

Foto: adevarul.md

 

Un alt medic, diagnosticat cu boală profesională cronică cu diagnoza mielom multiplu, este șeful Serviciului imagistică me­dicală de la Institutul Oncologic. Bolnavul, pe parcursul a 33 de ani, a fost expus acțiunii radiației ionizate. La apariția bolii sale a contribuit și faptul că, în peri­oada 1979-1982, a participat la investigații radiologice în scop științific pe animale de labora­tor. Instalațiile radiologice din acel timp aveau capacitate scă­zută de radioprotecție, fapt ce a influențat negativ starea sănătății medicului.

Un alt caz de boală profesio­nală a fost înregistrat la spitalul raional din Sângerei. O asistentă medicală s-a îmbolnăvit de hepa­tită virală C în timp ce îngrijea de bolnavi de această maladie.

 

Bolile profesionale, neidentificate la controalele medicale

 

Şeful Secţiei sănătate ocu­paţională a Centrului Naţional pentru Sănătate Publică, Veaces­lav Vasiliev, a comunicat pentru „Vocea poporului” că toate ca­zurile de îmbolnăvire profesio­nală înregistrate în ţara noastră în ultimii ani au fost depistate în urma unor adresări, în acest sens, din partea salariaţilor. Nici un caz de acest fel nu a fost des­coperit, însă, în timpul controa­lelor medicale. Pacienţii în cauză s-au adresat direct specialiştilor din Secţia patologii profesionale a Spitalului Clinic Republican.

Conform datelor de care dis­pun centrele teritoriale de sănă­tate publică, din numărul total al locurilor de muncă supuse con­trolului timp de un an, 14 la sută nu corespund normativelor în vigoare în ceea ce priveşte facto­rii chimici, iar până la 10 la sută – cei fizici.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com