Autorităţile le promit protecţie muncitorilor moldoveni reveniţi din Rusia

Cetăţenii străini care au intrat fără viză pe teritoriul Rusiei şi vor decide să pără­sească această ţară se vor alege, începând cu 1 martie curent, cu o interdicţie pe o perioadă de până la trei ani. Serviciul rus de Migraţie a anunţat că la 21,5 mii de muncitori moldoveni le-a fost deja aplicată interdicţia respectivă, iar alţi circa 288 de mii au fost incluşi într-un aşa-numit grup de risc.

 

Ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Valentina Bu­liga, a menţionat, la o consfătuire organizată săptămâna trecută, că Federaţia Rusă a introdus în ulti­mul timp un şir de restricţii pen­tru imigranţii care vor să mun­cească în această ţară. Principala dintre acestea constă în limitarea la 90 de zile în decursul a şase luni a termenului de aflare pe te­ritoriul statului respectiv pentru imigranţii care nu deţin patente sau permise de şedere.

Totodată, printr-un decret al premierului rus, au fost stabilite norme care duc la concedierea directă a imigranţilor. Acestea îi vizează pe angajaţii din farmacii sau la tarabe în piețe. În acelaşi timp, se acceptă ca imigranţii care lucrează în firmele pentru comercializarea băuturilor alco­olice să nu depăşească 15 la sută din salariaţi, iar în cele din do­meniul sportului – 25 la sută.

În acest context, Valentina Buliga a dispus desemnarea de către fiecare dintre structurile teritoriale ale Agenţiei Naţiona­le de Ocupare a Forţei de Mun­că a câte un angajat care să fie responsabil de conlucrarea cu persoanele reîntoarse din Rusia. În acest fel ar urma să fie ținută evidenţa celor reveniţi, să fie in­formaţi asistenţii sociali pentru a-i susține pe foștii emigranţi aflați în dificultate, cu probleme de sănătate sau de integrare. „Fi­ecare caz al cetățenilor reveniți acasă să fie monitorizat până la integrare, angajare, acordare de prestaţii sociale sau pregătire profesională ”.

 

Am constatat că, deseori, oamenii nu ştiu cu ce îi pot ajuta specialiştii ANOFM

 

Ministrul a remarcat că legea îi obligă pe agenţii economici să informeze în scris ANOFM des­pre locurile vacante de muncă, în termen de cinci zile de la apa­riţia acestora. Dânsa a constatat însă că angajatorii nu respectă legislaţia în vigoare. În consecin­ţă, accentul va fi pus pe relaţii şi contacte directe, activităţi desfă­şurate în teritorii, precum şi pe accesarea paginilor electronice ale întreprinderilor, în scopul re­vizuirii şi administrării locurilor de muncă.

Întrebată câţi muncitori mol­doveni cred autorităţile că vor re­veni din Rusia, Valentina Buliga a răspuns că acum este vorba des­pre cei 21,5 mii de oameni care au primit interdicţie, dar mai există 288 de mii care au fost in­cluşi într-un aşa-zis grup de risc.

„Asta nu înseamnă însă că toţi cei 288 de mii se vor întoarce aca­să. Depinde de ce vor întreprinde ei, dacă își vor oficializa șederea, vor cumpăra patentă, vor încheia contracte de muncă. Cei care au încălcat legislaţia, evident, se vor întoarce acasă”, a accentuat mi­nistrul.

Oficialul a specificat că, în 2013, ANOFM a asistat 644 de muncitori moldoveni reveniţi din străinătate, inclusiv 491 din Rusia. Cei mai mulţi dintre aceş­tia au fost muncitori necalificaţi, montori, sudori, tencuitori, tâm­plari, zugravi, dulgheri sau elec­tricieni.

 

Salarii decente

 

Cu referire la nivelul salariilor din ţara noastră, Valentina Buli­ga a menţionat că nu ministerul pe care îl conduce sau Guvernul le stabileşte, cu excepţia celor din sfera bugetară. În sectorul real al economiei, salariul minim este negociat anual cu partenerii so­ciali. Acum, acest indicator este de 1400 de lei, dar au loc discuţii cu sindicatele şi patronatele ca în aprilie-mai să fie lansată o pro­punere de majorare până la cel puţin 1600 de lei.

Ministrul a apreciat că aceasta reprezintă un pas spre asigura­rea unor salarii decente în eco­nomia naţională. „Concomitent, întreprindem măsuri, precum ar fi campaniile de informare, care ar face astfel încât agenţii econo­mici să fie mai responsabili şi să scoată o bună parte din salariile plătite „în plic”. Vrem ca oamenii să fie motivaţi să muncească, să plătească contribuţiile, să benefi­cieze de toate garanţiile sociale”, a spus Valentina Buliga.

 

Sarcină irealizabilă

 

Câteva dintre politicile apro­bate în sectorul bugetar prevăd majorarea, de la 1 ianuarie 2014, a salariilor angajaţilor din unele structuri din domeniul asigurării ordinii publice. De asemenea, la finele anului trecut a fost stabili­tă creşterea cu 33 la sută a lefuri­lor din domeniul social. Şi o bună parte din angajaţii din domeniul culturii au beneficiat, de la înce­putul anului, de salarii mai mari cu 20 la sută.

Mai mult, în a doua jumătate a anului, salariul minim pentru prima grilă de salarizare în sec­torul public va fi majorat cu circa 15 la sută, de la 900 la 1000 de lei. Şi posibilitatea creşterii cu 10 la sută a salariilor cadrelor didac­tice este examinată de Guvern.

Valentina Buliga a afirmat că sunt mai multe politici promo­vate cu scopul de a oferi cetăţe­nilor salarii decente. „Aceasta este sarcina noastră principală pe care încă nu o putem realiza. Cu regret, salariile plătite în ţara noastră sunt dintre cele mai mici din spaţiul european”, a conchis ministrul Muncii, Protecţiei So­ciale şi Familiei.

 

Instruire profesională

 

Directorul ANOFM, Ion Hol­ban, a menţionat că o bună parte dintre moldovenii care revin din Rusia sunt muncitori necalificaţi şi, de aceea, le va fi oferită po­sibilitatea de a însuşi meseriile pe care le practică. Ei vor putea urma cursuri cu durata de la două până la nouă luni.

 

 

În contextul actual, se preco­nizează sporirea alocaţiilor către bugetele locale în scopul majo­rării numărului de persoane în­scrise la cursuri de instruire. În 2013, circa 2000 de persoane au urmat cursuri în 46 de meserii.

În prezent, sunt vacante 6500 de locuri de muncă, inclusiv 39 la sută – în capitală. Dintre aces­te funcţii, 38 la sută sunt pentru specialişti cu studii superioare şi medii, iar restul – pentru munci­tori.

Cea mai mare cerere este pen­tru cadre medicale, lucrători so­ciali, agenţi comerciali, casieri, pedagogi, contabili, precum şi cusătorese, operatori la calcula­tor, ajutor de educator. Circa 100 de locuri vacante sunt în con­strucţii.

Ion Holban a adăugat că în 2013 ANOFM a administrat pes­te 36 de mii de locuri de muncă. Acestea reprezintă de la 13 până la 20 la sută.

„Optzeci la sută nu sunt ad­ministrate de agenţie, dar acest lucru ar fi chiar imposibil. Con­form practicii internaţionale, structurile statului administrea­ză până la 30 la sută din locurile de muncă vacante”, a mai menţi­onat Ion Holban.

 

Poziţia Sindicatelor

 

Petru Chiriac, vicepreşedinte al Confederaţiei Naționale a Sin­dicatelor din Moldova, a opinat că este de datoria tuturor celor cu posturi de conducere să contri­buie la angajarea acestor oameni care se întorc din străinătate.

„Trebuie să ţinem cont de fap­tul că, în timp ce lucrau în Rusia, ei au avut o contribuţie conside­rabilă la susţinerea unor procese din ţară. Acum e de datoria sta­tului şi a partenerilor sociali, în general, să le asigure acestor oa­meni un loc de muncă şi un sala­riu din care să-şi întreţină famili­ile”, a menţionat Petru Chiriac.

Vicepreşedintele CNSM a adăugat că fiecare instituţie, prin reprezentanţii săi din teritoriu, trebuie să facă tot posibilul pen­tru a ajuta aceşti oameni. În acest scop, este necesar să fie revizuite toate posibilităţile, locurile va­cante şi să fie oferită instruire profesională sau reciclare con­form specialităţilor şi abilităţilor cerute pe piaţa muncii.